Ioan Pompery

Ioan Pompéry (în , ) a fost un scriitor și jurnalist maghiar de origine aromână (macedo-română), membru corespondent al Academiei Ungare de Științe (din 1859).

Biografie

Origini și familie Familia Pompéry era de religie greco-ortodoxă și provenea dintr-o familie de aromâni (cincari) imigrată din Moscopole (astăzi în Albania). Bunicul scriitorului, Ioan Pamperi, a sosit în Ungaria în 1760, la vârsta de 13 ani. A locuit mai întâi la Pesta, apoi s-a stabilit la Mișcolț, unde s-a ocupat cu comerțul de vinuri. Fiul său, Gheorghe Pompery, a fost de asemenea comerciant și agricultor; după moartea acestuia, văduva sa a solicitat pentru fiul lor Ioan Pompéry recunoașterea nobilimii, invocând meritele tatălui în domeniul economic. Astfel, Ioan Pompéry a primit un atestat de noblețe cu stemă regală, împreună cu dreptul de proprietate asupra unei jumătăți din moșia Papmező-Vallány (comitatul Bihor).

Educație și începuturi Pompéry și-a început studiile în orașul natal, apoi a continuat la Pesta și la Eperjes, unde a absolvit dreptul în 1838. În timpul studiilor a obținut primele distincții literare, după ce a citit o nuvelă în cadrul unei societăți pentru cultivarea limbii maghiare.

În urma crizei economice cauzate de evenimentele din Polonia din 1830, familia sa a suferit pierderi considerabile. La 26 septembrie 1842, Ioan Pompéry a promovat examenul de avocat. Între 1845 și 1847 a fost tutore în casa contelui Károly Eszterházy, prefectul comitatului Győr, unde l-a instruit pe fiul acestuia în drept public și privat maghiar, dedicându-se totodată literaturii. În 1847 a devenit avocat în Marcaltő, iar la 19 aprilie același an a primit reînnoirea diplomei sale de nobil.

Activitate politică și profesională În timpul revoluției de la 1848–1849, Pompéry a fost secretar în Ministerul de Interne al Ungariei, iar în 1849 a fost ales deputat în Dieta ungară din partea circumscripției Túrkeve.

După înfrângerea revoluției, s-a stabilit la Viena (1850), unde a lucrat ca mandatar privat pentru cauze juridice ale părților maghiare în fața Tribunalului Suprem. Revenit la Pesta, în 1852 s-a dedicat studiului științelor naturale, în special chimiei, pe care a abordat-o cu pasiune.

Activitate jurnalistică Din 1853 a fost colaborator la Pesti Napló, iar între 9 decembrie 1856 și 9 decembrie 1857 a fost redactor-șef al publicației. Aici s-a remarcat în jurnalismul politic, sprijinind cauze sociale și culturale importante:

a susținut cauza orfanilor scriitorului János Garay, contribuind decisiv la rezolvarea favorabilă a acesteia; a inițiat campania pentru crearea Fondului de ajutor al scriitorilor maghiari; a promovat dezvoltarea vieții teatrale și asociative.

La 16 decembrie 1859 a fost ales membru corespondent al Academiei Ungare de Științe. În aceeași perioadă a publicat articole privind sistemele de asigurări, subliniind rolul noii Companii Maghiare de Asigurări Generale, în cadrul căreia a devenit funcționar, iar din 1864 – conducător al unei agenții centrale. Din 1874 a fost și secretar al consiliului de administrație și al comitetului executiv, funcții pe care le-a păstrat până la moarte.

Alte activități În 1861 a fondat ziarul Magyarország, pe care l-a condus până la 16 mai 1862, iar între 15 octombrie 1862 și 15 aprilie 1863 a fost redactor al publicației Ország din Pesta. A renunțat la activitatea publicistică din cauza deteriorării stării de sănătate.

A publicat numeroase articole și nuvele în reviste maghiare ale anilor 1840–1850 și a făcut parte din cercul literar al lui Vajda János.

Moartea și posteritatea Ioan Pompéry a murit la Budapesta la 28 septembrie 1884. La 22 februarie 1887, în cadrul Academiei Ungare de Științe, Gheorghe Ioanovici a rostit o cuvântare comemorativă în onoarea sa.

Familie A avut trei copii: Elemér Pompéry, Aurél Pompéry, Ágnes Pompéry.

Note

Categorie:Nașteri în 1819 Categorie:Nașteri pe 21 iunie Categorie:Decese în 1884 Categorie:Decese pe 28 septembrie Categorie:Jurnaliști maghiari Categorie:Scriitori maghiari Categorie:Nobili maghiari Categorie:Membri ai Academiei Maghiare de Științe Categorie:Români din Ungaria Categorie:Aromâni Categorie:Participanți la Revoluțiile de la 1848 Categorie:Creștini ortodocși maghiari Categorie:Oameni din Miskolc