miniatura|Un zid construit din rea-voință în Lancashire, Anglia; construit în 1880 de proprietarul terenului din stânga, ca reacție la construcția nedorită a casei din dreapta. În dreptul de proprietate, un gard construit din rea-voință (în ), este un gard excesiv de înalt sau un rând de copaci, tufișuri sau garduri vii, construit sau plantat între loturi adiacente de către un proprietar (fără un scop legitim), care este deranjat sau dorește să deranjeze un vecin sau care dorește să obstrucționeze complet vederea dintre loturi. Mai multe state și administrații locale din SUA au reglementări care interzic gardurile construite din rea-voință sau reglementări conexe, cum ar fi cele care stabilesc o înălțime maximă permisă pentru garduri. În Regatul Unit, termenul „zid orbitor/blinder wall” (adică „a orbi vederea unui vecin”) este frecvent utilizat.

În dreptul românesc, nu există o noțiune juridică distinctă echivalentă cu „spite fence”; astfel de situații pot fi analizate în temeiul regulilor privind abuzul de drept și raporturile de vecinătate prevăzute de Codul civil.

Drept Instanțele au spus: „[s]ub regula americană... nimeni nu poate construi o structură cu unicul scop de a-și deranja vecinul. Multe instanțe consideră că un gard construit din rea-voință care nu servește niciunui scop util poate da naștere unei acțiuni atât pentru măsuri reparatorii, cât și pentru daune.”Sundowner, Inc. v. King, 95 Idaho 367, 368, 509 P.2d 785, 786 (1973) Sundowner, Inc. vs. King este un caz clasic de gard construit din rea-voință. În acest caz din Idaho, pârâtul King a cumpărat un motel de la reclamant (Bushnell). Bushnell a construit apoi un alt motel (Desert Inn) pe proprietatea chiar lângă motelul pe care îl vânduseră familiei Kings. Ca răspuns la aceasta, familia Kings a construit un gard de 5,5 metri, ridicat la 60 cm de sol, la 60 cm de Desert Inn. Structura restricționa sever pătrunderea aerului și a luminii în camerele motelului. Bushnell a dat în judecată, iar instanța a constatat că gardul nu servea niciunui scop util familiei Kings și că a fost construit în principal pentru că familiei Kings nu le plăceau vehement acțiunile familiei Bushnell. Instanța a ordonat reducerea dramatică a înălțimii structurii.Sundowner, Inc. v. King, 95 Idaho, 509 P.2d (1973)

Mai multe state din SUA au legi care interzic plantarea unui rând de copaci paralel cu linia de proprietate, care depășesc 3 metri în înălțime, care blochează vederea unui vecin sau lumina soarelui. Instanțele au decis că un rând de copaci poate fi considerat un „gard”.

Terenurile de golf din apropierea comunităților rezidențiale vor avea adesea garduri care depășesc 6,1 metri în înălțime pentru a împiedica bilele lovite să zboare în afara terenului și să intre în parbrizele mașinilor și în geamurile caselor din apropierea terenului. Astfel de garduri nu sunt construite din rea-voință și pot fi chiar necesare. Arenele și amfiteatrele în aer liber folosesc adesea garduri sau alte obstrucții pentru a împiedica vizionarea evenimentelor lor de către cei care nu au bilete (ceea ce, deși poate fi nepopular în rândul celor a căror vizionare liberă este obstrucționată, nu este neapărat împotrivitor).

În unele țări, cum ar fi Finlanda, construirea oricăror astfel de structuri este interzisă în mod explicit prin lege (Legea privind relațiile de vecinătate 13§).

Exemple

California miniatura|Porțiune din fotografia panoramică din aprilie 1878 a orașului San Francisco realizată de Eadweard Muybridge, care arată gardul construit din rea-voință de , investitor în domeniul căilor ferate și proprietar al unei case pe în San Francisco, a construit un gard înalt în jurul casei vecinului său, Nicholas Yung, stricându-i priveliștea, după ce vecinul a susținut de multe ori valoarea de piață a proprietății. (Crocker voia să cumpere întregul bloc.). Vecinul era un antreprenor de pompe funebre german pe nume Nicolas Yung; Crocker nu a reușit să cumpere casa până la moartea lui Yung. Înălțimea gardului a însemnat că a trebuit să se folosească contraforturi de susținere. Lucrarea apare în din aprilie 1878 a orașului San Francisco realizată de Eadweard Muybridge.

În cazul Wilson v. Handley din California, 97 Cal. App. 4th 1301 (2002), Wilson a construit un al doilea etaj la cabana ei din bușteni. Vecinei ei, Handley, nu i-a plăcut această adăugire și a ripostat plantând un rând de copaci veșnic verzi, paralel cu linia de proprietate, care aveau să crească într-o zi pentru a bloca intenționat vederea lui Wilson asupra Muntelui Shasta. Wilson a dat-o în judecată pe Handley pentru că i-a blocat vederea. Curtea de Apel din California a decis că copacii plantați paralel cu linia de proprietate, pentru a bloca intenționat vederea vecinilor, constituie un gard construit din rea-voință și o și este ilegal în conformitate cu Codul Civil din California (Secțiunea 841.4). Instanța a mai menționat că tufișurile sau gardurile vii care depășesc 1,8 metri în înălțime în California (3 metri în alte state) care blochează vederea unui vecin sunt, de asemenea, un „gard construit din rea-voință” și o tulburare privată.

Irlanda Exemple în Irlanda includ din Dublin și „” de la din comitatul Westmeath.

Regatul Unit

The Manor House, Leg Square, Shepton Mallet, Somerset 22 Gloucester Road, Thornbury, Bristol Stankelt Road, Silverdale, Lancashire

Note

Vezi și

Lectură suplimentară Reglementarea legală a gardurilor de ciudă în jurisdicțiile americane Garduri de ciudă și fântâni de ciudă: Relevanța motivului în relațiile proprietarilor de terenuri învecinate

Categorie:Garduri