Lia Savonea (născută Fier Știop; ) o judecătoare română, în prezent președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), precum și membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Anterior, a fost judecătoare la Secția Penală a ICCJ și președinte al Curții de Apel București.

Biografie Absolventă a Facultății de Drept, Universitatea București (1996), deține un doctorat în drept procesual penal la Universitatea Nicolae Titulescu din București.

A început cariera judiciară în 1996 la Judecătoria Sectorului 6 București. În perioada 2001–2003, a fost președinte al acestei instanțe, apoi a fost promovată la Tribunalul București, unde a condus Camera I Penală (2003–2008). În 2008 a fost promovată la Curtea de Apel București (Camera a II-a Penală), unde a ocupat ulterior funcții de conducere: vicepreședinte și președinte în exercițiu. Din 2012 până în 2023 a fost președinte al Curții de Apel București.

În paralel, a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 2017–2023. În iunie 2023, a fost promovată judecătoare la Secția Penală a ICCJ.

Pe 23 iunie 2025, Secția pentru judecători a CSM a numit-o președinte al ICCJ (cu 9 voturi pentru și 1 împotrivă), fiind singura candidată. Mandatul a început oficial după vacanța funcției (cel târziu în septembrie 2025).

Controverse și percepție publică Lia Savonea a fost criticată pentru susținerea modificărilor legislative la legile justiției (2017–2019), promovarea unor magistrați considerați apropiați de interese politice și decizii în dosare sensibile (ex. anularea rechizitoriului în Dosarul Revoluției, rejudecarea cazului Mario Iorgulescu).

Fostul judecător Cristi Danileț a cerut public demisia lui Savonea în urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că sancțiunile disciplinare impuse împotriva sa în 2019 i-au încălcat dreptul la libertatea de exprimare. Danileț și alții au susținut că acest caz ilustrează probleme mai ample legate de guvernanța judiciară sub conducerea lui Savonea.

Pe 9 decembrie 2025, Recorder a publicat documentarul „Justiție capturată”, care acuză existența unei rețele de influență în justiție, condusă de Savonea, prin promovări selective și înlocuiri de completuri pentru a favoriza prescrierea unor dosare de corupție. Documentarul include mărturii ale unor magistrați (ex. Daniela Panioglu, Laurențiu Beșu) care o descriu ca „lider absolut al justiției”. Savonea a respins acuzațiile ca fiind parte dintr-o „campanie de delegitimare” bazată pe insinuări și declarații anonime. Documentarul a cauzat proteste în București și Cluj, petiții cu peste 73.000 de semnături (Declic) pentru revocarea ei, și declarații ale președintelui Nicușor Dan privind necesitatea reformei justiției.

În aprilie 2026, o investigație publicată de RISE Project și OCCRP a analizat un dosar din 2013 în care Lia Savonea a făcut parte din completul de apel. Potrivit investigației, completul a dispus achitarea lui Sorin Raiciu, care fusese anterior condamnat la șapte ani de închisoare pentru un jaf comis în 2008. Investigația menționează că, la momentul judecării cauzei, Savonea și soțul acesteia ar fi deținut în coproprietate bunuri imobiliare împreună cu o rudă a inculpatului, relație patrimonială care s-ar fi desfășurat în perioada 2006–2018. De asemenea, sunt semnalate neconcordanțe în documentele instanței, fiind identificate două versiuni diferite ale deciziei de achitare. Potrivit unor foști magistrați citați în articol, printre care Cristi Danileț, astfel de discrepanțe sunt considerate neobișnuite și pot ridica semne de întrebare cu privire la procedura judiciară. Într-o reacție publică, Savonea a respins afirmațiile investigației, calificându-le drept nefondate și susținând că nu a existat niciun conflict de interese.

Note

Legături externe Biografie pe site-ul Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiție din Uniunea Europeană (în engleză și franceză)

Categorie:Nașteri în 1969 Categorie:Judecători români Categorie:Oameni din Abrud