O serie de evenimente științifice semnificative sunt programate să aibă loc în 2026.

Evenimente Ianuarie

1 ianuarie – Astronomii au identificat o nouă planetă „orfană” (numită KMT-2024-BLG-0792) și au reușit, printr-o coincidență geometrică rară, să îi calculeze masa exactă (aproximativ 22% din cea a lui Jupiter) și distanța față de Pământ. Descoperirea este importantă deoarece demonstrează cum interacțiunile gravitaționale violente pot expulza planete din sistemele lor solare, transformându-le în obiecte solitare care plutesc liber prin galaxie. 2 ianuarie – O nouă analiză antropologică oferă dovezi solide că specia Sahelanthropus tchadensis, veche de șapte milioane de ani, era bipedă, confirmând prezența unor trăsături anatomice specifice strămoșilor umani, precum tuberculul femural necesar mersului vertical. Studiul demonstrează că, deși semăna cu o maimuță și petrecea timp în copaci, acest strămoș timpuriu era deja adaptat deplasării pe două picioare, marcând o etapă crucială în evoluția umană. 5 ianuarie Astronomii au confirmat existența unei stele însoțitoare „ascunse”, numită Siwarha, ale cărei orbite periodice creează o dâră de gaz dens în atmosfera uriașei stele Betelgeuse. Această descoperire, realizată cu ajutorul telescopului Hubble, explică în sfârșit variațiile misterioase de luminozitate ale supergigantei roșii și oferă indicii prețioase despre modul în care stelele masive evoluează înainte de a exploda ca supernove. Siwarha înseamnă „brățara ei” în arabă. NASA anunță că a atribuit contracte către șapte companii pentru studierea tehnologiilor necesare pentru Habitable Worlds Observatory, un telescop de ultimă generație care ar putea fi lansat în anii 2040. 7 ianuarie – Astronomii care utilizează date de la Observatorul Vera C. Rubin raportează că are cea mai rapidă rotație dintre toți asteroizii cunoscuți cu diametrul mai mare de 0,5 km, efectuând o rotație completă la fiecare 1,88 minute.

8 ianuarie – O nouă analiză realizată cu ajutorul scanării CT a demonstrat că dinozaurii din grupul ceratopsienilor (dinozauri cu coarne și cioc) au trăit și în Europa, fiind anterior confundați cu alte specii din cauza conservării precare a fosilelor. Cercetătorii au reușit astfel să identifice corect specia Ajkaceratops în Ungaria și să reclasifice o fosilă găsită în România sub numele de Ferenceratops, demonstrând că acești ierbivori au populat arhipelagul european în Cretacicul târziu. Fosila din România a fost „ascunsă la vedere” timp de zeci de ani înainte de a fi identificată corect. Această descoperire ar putea duce la reevaluarea multor altor colecții de fosile din Europa. 13 ianuarie – Serviciul European Copernicus privind Schimbările Climatice raportează că 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume (2024 a fost cel mai cald, iar 2023 al doilea cel mai cald). În Antarctica, temperatura medie anuală a fost cea mai ridicată de la începutul măsurătorilor, iar în Arctica, a fost a doua cea mai ridicată. 14 ianuarie Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga publică un articol în revista Nature care explică micile puncte roșii din astronomie ca fiind găuri negre supermasive tinere și relativ mici, învăluite într-un cocon dens de gaz ionizat. Un studiu recent, bazat pe algoritmi statistici avansați și analiza microscopică a inelelor de creștere osoasă, relevă că Tyrannosaurus rex ajungea la maturitate mult mai lent decât se credea, atingând dimensiunea maximă în aproximativ 40 de ani, nu în 25. Această cercetare sugerează, totodată, că variabilitatea mare a ratelor de creștere ar putea indica existența unor specii distincte de tiranozauri, mascate anterior sub aceeași etichetă de T. rex. Analiza genomului unui rinocer lânos (Coelodonta antiquitatis) găsit în stomacul unui lup înghețat în permafrostul siberian sugerează că această specie a dispărut brusc din cauza schimbărilor climatice rapide, nu printr-un declin lent cauzat de vânătoarea umană. Deși specimenul are o vechime de aproximativ 14.400 de ani, ADN-ul său indică o populație stabilă și diversă din punct de vedere genetic până aproape de momentul extincției, infirmând ipoteza unei degradări genetice pe termen lung. 15 ianuarie – Astronomii au surprins „trezirea” spectaculoasă a unei găuri negre supermasive din galaxia J1007+3540, care și-a reluat activitatea după 100 de milioane de ani de liniște, generând jeturi de plasmă ce se întind pe un milion de ani-lumină. Imaginile radio relevă o luptă haotică între noile emisii ale găurii negre și presiunea imensă a roiului galactic înconjurător, oferind dovezi rare despre modul în care aceste „vulcani cosmici” își modelează mediul prin erupții episodice. 21 ianuarie O echipă de cercetători a descoperit în Indonezia un contur de mână vechi de aproximativ 67.800 de ani, acesta devenind oficial cea mai veche formă de artă rupestră cunoscută din lume. Spre deosebire de alte contururi de mâini găsite în lume, acesta a fost „retușat”. După ce au făcut conturul mâinii, artiștii au îngustat intenționat formele degetelor pentru a le face să pară fioroase, ca niște gheare. Această descoperire sugerează că strămoșii aborigenilor australieni au migrat prin regiune mult mai devreme decât se credea anterior, folosind insula Sulawesi ca punct cheie în drumul lor spre Australia. În sudul Angliei s-a descoperit un ciocan din os de elefant vechi de 500.000 de ani, cel mai vechi instrument de acest tip găsit vreodată în Europa. Analizele recente au demonstrat că strămoșii noștri timpurii, probabil Homo heidelbergensis sau primii Neanderthalieni, foloseau acest obiect pentru a ascuți cu precizie uneltele din piatră tocite. Acest artefact demonstrează o ingeniozitate neașteptată pentru acea epocă, osul dens de elefant fiind ales strategic pentru rezistența sa superioară în prelucrarea silexului. 29 ianuarie – Cercetătorii de la Institutul Indian de Știință au descoperit că bacteria Sporosarcina pasteurii poate transforma solul marțian în cărămizi spațiale rezistente, chiar și în prezența percloratului toxic care acoperă suprafața Planetei Roșii. Deși acest compus chimic stresează celulele bacteriene, el stimulează secreția unei matrice polimerice ce acționează ca un adeziv superior, rezultând materiale de construcție neașteptat de solide pentru viitoarele habitate extraterestre. 30 ianuarie – Cercetătorii de la Leibniz-HKI și Universitatea din Jena au descifrat mecanismul prin care două genuri de bacterii, Pseudomonas și Paenibacillus, colaborează pentru a se apăra împotriva amibelor prădătoare. Strategia lor se bazează pe un produs natural numit syringafactină, care devine toxic pentru prădător abia după ce este modificat chimic de enzimele specifice ale celei de-a doua bacterii. Această descoperire nu doar explică o interacțiune ecologică complexă, dar oferă și instrumente noi pentru analiza substanțelor naturale, facilitând dezvoltarea viitoarelor tratamente anti-infecțioase.

Februarie

6 februarie – O nouă specie de dinozauri iguanodontia, Haolong dongi, este descrisă pe baza unui schelet fosil aproape complet și articulat, care păstrează detalii ale pielii animalului, inclusiv țepi cutanati conservați la nivel celular. 12 februarie – Folosind observațiile telescopului CHEOPS al ESA, oamenii de știință descriu o configurație unică a unui sistem planetar în jurul stelei LHS 1903, în care planetele cele mai interioare și cele mai exterioare sunt stâncoase, în timp ce cele două planete din mijloc au atmosfere extinse. Acest lucru susține modelul „din interior spre exterior” al formării planetelor. 23 februarie – Acum aproximativ 200 de milioane de ani, supercontinentul Pangea a început să se fragmenteze, formând noi oceane și separând continentele. Mult timp s-a crezut că ruptura a fost provocată de acumularea de căldură sub supercontinent, care ar fi supraîncălzit mantaua Pământului. Un studiu recent sugerează însă că mantaua nu era uniform mai fierbinte, ci doar ușor mai caldă în unele regiuni, ceea ce indică faptul că destrămarea Pangeei a fost rezultatul unor procese regionale mai complexe. 24 februarie Cercetătorii din Elveția raportează că persoanele centenare prezintă profiluri sanguine „tinerești” în ceea ce privește 37 de proteine, inclusiv markeri de stres oxidativ semnificativ mai scăzuți, ceea ce sugerează că anumite căi biologice legate de îmbătrânire sunt încetinite în cazul longevității excepționale. Universul se află în expansiune, însă metodele folosite pentru a măsura viteza acestei expansiuni — numită constantă Hubble — oferă rezultate diferite, o problemă cunoscută drept Tensiunea Hubble. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Illinois și Universitatea din Chicago propune o metodă inovatoare de calcul bazată pe undele gravitaționale produse de coliziuni îndepărtate între găuri negre. Această tehnică ar putea îmbunătăți precizia măsurătorilor în viitor și ar putea ajuta la clarificarea diferențelor dintre valorile actuale ale ratei de expansiune a universului. 25 februarie Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Berkeley din California arată că cimpanzeii dintr-o pădure tropicală din Uganda consumă în mod natural alcool provenit din fructe fermentate. Analiza probelor de urină a confirmat prezența unor substanțe rezultate din metabolizarea etanolului, ceea ce indică faptul că aceste primate ingeră cantități semnificative de alcool în dieta lor zilnică. Rezultatele susțin așa-numita „ipoteză a maimuței amețite”, potrivit căreia consumul de alcool din fructe fermentate ar putea fi un comportament natural la multe animale și ar putea explica, în parte, de ce oamenii au dezvoltat o predispoziție evolutivă pentru consumul de alcool. O echipă de cercetători a descoperit în Patagonia un schelet aproape complet al dinozaurului Alnashetri cerropoliciensis, vechi de aproximativ 90 de milioane de ani. Fosila oferă o verigă lipsă în evoluția misteriosului grup de dinozauri asemănători păsărilor numiți Alvarezsaurs, cunoscuți pentru brațele foarte scurte și gheara mare de pe degetul mare. Descoperirea sugerează că aceste animale au devenit foarte mici mai devreme decât se credea și că s-au răspândit pe mai multe continente înainte de destrămarea supercontinentului Pangea. 26 februarie – Cercetători din Australia raportează o creștere de aproximativ 7% a nivelurilor de bicarbonat seric în rândul populației Statelor Unite începând cu anul 1999, tendință care pare să coreleze cu creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Analizele de modelare indică faptul că, în cazul menținerii tendințelor actuale, nivelul mediu de bicarbonat ar putea atinge, în următorii 50 de ani, limita superioară a intervalului considerat în prezent fiziologic sănătos.

Martie

6 martie Astronomii raportează descoperirea lui GJ 887 d, o exoplanetă super-Pământ care orbitează steaua pitică roșie GJ 887. Detectată folosind măsurători ale vitezei radiale, planeta se află în zona locuibilă a stelei. Aflată la doar 10,7 ani-lumină, aceasta devine a doua cea mai apropiată exoplanetă cunoscută din zona locuibilă după Proxima Centauri b. Prima intervenție chirurgicală asistată robotic la distanță lungă din Marea Britanie a fost efectuată pe un pacient aflat la 2.400 km distanță, în Gibraltar 9 martie – Un studiu publicat în Geophysical Research Letters raportează cu certitudine statistică că încălzirea globală s-a accelerat din jurul anului 2015, rata de creștere crescând de la 0,2 °C la aproximativ 0,35 °C pe deceniu, după luarea în considerare a variabilității naturale. Rezultatele sugerează că pragul de 1,5 °C ar putea fi atins înainte de 2030, dacă tendințele actuale continuă.