Deși guvernul ungar plănuiește încă din 2003 să înlocuiască forintul maghiar cu euro, guvernul nu a stabilit o dată țintă, iar forintul nu face parte din Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II). În 2023, , guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei și fost ministru al Economiei Naționale, a declarat că adoptarea euro de către Ungaria ar putea avea loc „poate în jurul anului 2030 sau puțin mai târziu”, numindu-l „clubul bogaților” și spunând că, la momentul respectiv, în Ungaria, „economia nu este pregătită pentru acesta”. Forintul este consacrat în constituția maghiară (articolul K).
Adoptarea monedei euro
Sub guvernele MSZP între 2002 și 2010 Ungaria plănuia inițial să adopte euro ca monedă oficială în 2007 sau 2008. Ulterior, 1 ianuarie 2010 a devenit data țintă, dar această dată a fost abandonată din cauza unui deficit bugetar excesiv de mare, a inflației și a datoriei publice. Ani de zile, Ungaria nu a putut îndeplini niciunul dintre criteriile de la Maastricht. După alegerile din 2006, prim-ministrul Ferenc Gyurcsány a introdus măsuri de austeritate, provocând proteste la sfârșitul anului 2006 și o încetinire economică în 2007 și 2008. Cu toate acestea, în 2007, deficitul fusese redus la mai puțin de 5% (de la 9,2%) și se apropia de pragul de 3% în 2008. În 2008, analiștii au afirmat că Ungaria ar putea adera la ERM II în 2010 sau 2011 și, prin urmare, ar putea adopta moneda euro în 2013, dar mai fezabil în 2014, sau mai târziu, în funcție de evoluția crizei datoriilor europene.
Un studiu economic publicat în octombrie 2007 a constatat că adoptarea monedei euro ar crește investițiile străine în Ungaria cu 30%.
După criza financiară din 2008, probabilitatea unei adoptări rapide părea mai mare. Ungaria a primit ajutor de la Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană și Banca Mondială. În octombrie 2008, directorul celei mai mari bănci din Ungaria a solicitat o cerere specială de aderare la zona euro.
Sub guvernul Fidesz din 2010 Fidesz a câștigat suficiente locuri în alegerile parlamentare maghiare din 2010 pentru a forma un guvern pe cont propriu. Fidesz nu a fost atunci specific în ceea ce privește prioritățile sale economice. La scurt timp după formarea noului guvern, și-a anunțat intenția de a menține deficitul din 2010 la 3,8%. După mai multe presiuni, în septembrie a acceptat și o reducere la 3% în 2011. În 2010, ministrul de finanțe a declarat că vor discuta adoptarea monedei euro în 2012. , un alt membru al partidului, a vorbit despre o posibilă adoptare a monedei euro în 2014 sau 2015.
Cu toate acestea, în februarie 2011, prim-ministrul Viktor Orbán a precizat că nu se aștepta ca euro să fie adoptat în Ungaria înainte de 2020. Ulterior, Matolcsy a confirmat și el această declarație. Orbán a spus că țara nu era încă pregătită să adopte moneda și că nu vor discuta această posibilitate până când datoria publică nu va atinge un prag de 50%. Raportul datoriei publice în PIB era de 81,0% atunci când obiectivul de 50% al lui Orbán a fost stabilit în 2011 și se prognoza că va scădea la 73,5% în 2016, deși acest obiectiv nu a fost atins.
În 2011, experții au afirmat că cea mai timpurie dată la care Ungaria putea adopta moneda euro era 2015.
În aprilie 2013, Viktor Orbán a proclamat că adoptarea monedei euro nu va avea loc până când PIB-ul pe cap de locuitor ponderat în funcție de paritatea puterii de cumpărare a Ungariei nu va atinge 90% din media zonei euro. Conform Eurostat, acest procent relativ a crescut de la 57,0% în 2004 la 63,4% în 2014. La scurt timp după ce Orbán a fost reales ca prim-ministru pentru un alt mandat de patru ani în aprilie 2014, Banca Centrală a Ungariei a anunțat că intenționează să introducă o nouă serie de bancnote forint în 2018. În iunie 2015, Orbán a declarat că guvernul său nu va mai lua în considerare înlocuirea forintului cu euro în 2020, așa cum s-a sugerat anterior, și în schimb se aștepta ca forintul să rămână „stabil și puternic pentru următoarele câteva decenii”, deși, în iulie 2016, ministrul Economiei Naționale, a sugerat că țara ar putea adopta euro până la „sfârșitul deceniului”, dar numai dacă tendințele economice continuă să se îmbunătățească și moneda comună devine mai stabilă.
În iulie 2025, Péter Csányi, directorul general al OTP Bank (cel mai mare creditor din Ungaria), a pledat pentru adoptarea monedei euro, descriind-o ca fiind „foarte dezirabilă” și un „mediu economic și de reglementare previzibil” ca fiind important, spre deosebire de politica destabilizatoare din timpul lui Orbán. În noiembrie 2025, Péter Magyar (principalul contracandidat al lui Orbán pentru alegerile parlamentare maghiare din 2026) a declarat că, dacă va câștiga alegerile și va forma un guvern, va încerca să aducă Ungaria în zona euro.
Sub guvernul Tisza din 2026
În urma victoriei în alegerile din 2026, Péter Magyar a declarat că adoptarea monedei euro este în interesul națiunii și, deși nu a putut indica o dată-țintă precisă, a afirmat că guvernul său va stabili un calendar pentru aderare după o evaluare a economiei. În același timp, Magyar a indicat ca posibilă țintă pentru adoptarea monedei euro anii 2030 sau 2031. Potrivit lui Sili Tian, de la Economist Intelligence Unit, acest obiectiv este excesiv de ambițios, având în vedere starea economiei Ungariei. Pe de altă parte, Julia Király, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Ungariei, consideră că acest obiectiv este realist.
Opinie publică
Sprijin public pentru euro în Ungaria
Următoarele sunt sondaje privind întrebarea dacă Ungaria ar trebui să înlocuiască forintul și să adopte moneda euro.
Data sondajului Data publicării Da Nu Indeciși / Nu știu Realizat de martie 2025 iunie 2025 75% 22% 3% Eurobarometru mai 2024 iunie 2024 76% 20% 4% Eurobarometru aprilie 2023 iunie 2023 72% 25% 3% Eurobarometru aprilie 2022 iunie 2022 70% 29% 1% Eurobarometru mai 2021 iulie 2021 69% 26% 5% Eurobarometru iunie 2020 iulie 2020 66% 31% 3% Eurobarometru aprilie 2019 iunie 2019 66% 28% 6% Eurobarometru aprilie 2018 mai 2018 59% 32% 9% Eurobarometru aprilie 2017 mai 2017 57% 39% 4% Eurobarometru aprilie 2016 mai 2016 57% 37% 6% Eurobarometru aprilie 2015 mai 2015 60% 35% 5% Eurobarometru aprilie 2014 iunie 2014 64% 30% 6% Eurobarometru aprilie 2013 iunie 2013 54% 39% 7% Eurobarometru aprilie 2012 iulie 2012 58% 34% 8% Eurobarometru noiembrie 2011 iulie 2012 54% 36% 10% Eurobarometru mai 2011 august 2011 47% 42% 11% Eurobarometru septembrie 2010 decembrie 2010 47% 41% 12% Eurobarometru mai 2010 iulie 2010 54% 36% 10% Eurobarometru septembrie 2009 noiembrie 2009 54% 38% 8% Eurobarometru mai 2009 decembrie 2009 58% 34% 8% Eurobarometru mai 2008 iulie 2008 47% 43% 10% Eurobarometru septembrie 2007 noiembrie 2007 48% 38% 14% Eurobarometru martie 2007 mai 2007 49% 37% 14% Eurobarometru septembrie 2006 noiembrie 2006 46% 45% 9% Eurobarometru aprilie 2006 iunie 2006 56% 35% 9% Eurobarometru septembrie 2005 noiembrie 2005 49% 37% 14% Eurobarometru septembrie 2004 octombrie 2004 56% 33% 11% Eurobarometru Criteriile de la Maastricht
Deficit bugetar Deficitul bugetar a fost de 9,2% în anul electoral 2006. După măsurile de austeritate, acesta s-a apropiat de pragul de 3% în 2008. Deficitul era planificat să fie de 3,9% în 2009, dar în cele din urmă a depășit 4%. Bugetul pe 2010 a fost planificat să fie 3,8%, dar a depășit 4%. Deficitul public general al Ungariei, excluzând efectul măsurilor punctuale, a fost de 2,43% din PIB în 2011, mai mic decât obiectivul de 2,94% și sub pragul de 3% pentru prima dată din 2004. Ungaria a înregistrat un deficit bugetar de 1,9% în 2012, mult sub așteptările anterioare. Deficitul bugetar este așteptat să fie sub pragul de 3% și în 2013.
Datoria publică Datoria publică a reprezentat 80,1% din PIB în 2010, peste obiectivul de 60%.
Dobândă Rata dobânzii băncii naționale a fost majorată cu 3%, la 11,5%, în octombrie 2008, din cauza crizei. Cu toate acestea, a fost redusă ulterior de 14 ori consecutiv, până pe 27 aprilie 2010, până la 5,25%. Apoi a fost majorată de 5 ori, până pe 21 decembrie 2011, până la 7%. De atunci, rata a scăzut de 35 de ori, În februarie 2019, rata dobânzii era de 0,90%.
Convergență +Îndeplinirea criteriilor de convergență – UngariaRaport BCEInflație HICPDeficit excesivMembru ERM IICurs de schimb (%)Dobândă pe termen lungDeficit bugetar (% PIB)Datorie publică (% PIB)Compatibilitate legislativă20124,3%DeschisNu−1,4%8,01%−4,3% (excedent)80,6%Nu20134,6%Deschis (închis în iun. 2013)Nu−3,5%6,97%1,9%79,2%Necunoscut20141,0%NuNu−2,6%5,80%2,2%79,2%Nu20160,4%NuNu−0,4%3,4%2,0%75,3%Nu20182,2%NuNu0,7%2,7%2,0%73,6%Nu20203,7%NuNu−2,0%2,3%2,0%66,3%Nu20226,8%NuNu−2,1%4,1%6,8% (excepție)76,8% (excepție)Nu20248,4%NuNu2,4%6,8%6,7%73,5%Nu
Legendă culori Criteriu îndeplinitCriteriu potențial îndeplinit / situație tranzitorieCriteriu neîndeplinit
Valori de referință +Valorile de referință ale criteriilor de convergență (BCE)Raport BCEInflație maximăDobândă maximăDeficit bugetarDatorie publică20123,1%5,80%≤ 3,0%≤ 60%20132,7%5,5%≤ 3,0%≤ 60%20141,7%6,2%≤ 3,0%≤ 60%20160,7%4,0%≤ 3,0%≤ 60%20181,9%3,2%≤ 3,0%≤ 60%20201,8%2,9%≤ 3,0%≤ 60%20224,9%2,6%≤ 3,0%≤ 60%20243,3%4,8%≤ 3,0%≤ 60%
Note
Vezi și Extinderea zonei euro Ungaria în Uniunea Europeană
Categorie:Economia Ungariei