În prima săptămână a războiului dintre Iran și Israel, țara a închis internetul la nivel național. Guvernul iranian a blocat accesul la internet, ceea ce a dus la o scădere cu 97% a utilizării internetului în Iran. Acest lucru a dus la deconectarea iranienilor de lumea exterioară. Represiunea s-a intensificat, potrivit . Potrivit expertului în securitate cibernetică Amir Rashidi, internetul este considerat „un inamic” de către guvernul iranian, care încearcă să-l „controleze și să-l suprime”.
Iranul a blocat internetul în mod tradițional pentru a suprima protestele, făcând acest lucru atât în 2019, cât și în 2022. Din 2022 până în 2024, Iranul a interzis, de asemenea, WhatsApp și Google Play în timpul protestelor Mahsa Amini. Cenzura internetului a fost folosită de Iran pentru a suprima disidența, protestele și opoziția iraniană. Blocarea internetului de către Iran a adus în mod tradițional costuri economice „uriașe”.
Guvernul iranian a lansat o aplicație Starlink falsă ca momeală pentru a spiona cetățenii. De asemenea, a răspândit anumite dezinformări pentru a preveni dezertarea în rândurile sale. Guvernul a îndemnat cetățenii iranieni să blocheze WhatsApp, susținând că este vorba de spyware israelian, afirmație pe care WhatsApp a negat-o. În plus, accesul la rețelele sociale a fost blocat.
Istorie și raționament În 2019, Iranul a impus o altă întrerupere a accesului la internet. Între 2022 și 2024, guvernul iranian a interzis WhatsApp și Google Play în timpul protestelor Mahsa Amini.
În 2019, Iranul a implementat o întrerupere a internetului timp de o săptămână în timpul protestelor „Bloody November”, care au dus la pierderea a aproximativ 1.500 de vieți omenești. Această întrerupere a făcut parte dintr-o strategie mai amplă de restricționare a răspândirii informațiilor legate de proteste și de prevenire a coordonării demonstrațiilor. Guvernul iranian a justificat închiderea ca mijloc de a controla răspândirea informațiilor și de a preveni tulburările, în timp ce observatorii internaționali au criticat-o ca instrument de represiune. Acest lucru a fost făcut pentru a asigura controlul și diseminarea discursului guvernului. Cu toate acestea, unii iranieni au reușit să ocolească controalele și au relatat lumii exterioare ceea ce se întâmpla.
În plus, Iranul a înființat (NIN), un sistem intranet național conceput pentru a oferi guvernului un control mai mare asupra accesului la internet și a monitorizării. Această infrastructură permite guvernului să adopte „stări de asediu digitale”, restricționând accesul la internet în anumite zone sau în perioadele de intensificare a tulburărilor, împiedicând efectiv comunicarea și organizarea protestelor.
AP News a declarat că Iranul se bazează pe supravegherea electronică și cenzura pe internet pentru a-și aplica legile obligatorii privind hijabul și a suprima protestele. Guvernul a folosit drone, software de recunoaștere facială și o aplicație mobilă numită „Nazer” pentru a monitoriza femeile în public, încurajând în același timp cetățenii să raporteze încălcările. Aceste măsuri au făcut parte dintr-o strategie mai amplă de control al disidenței și de limitare a accesului la informații, în special după ce protestele au izbucnit în urma morții Mahsei Amini în 2022. De asemenea, guvernul a restricționat platformele de socializare și a impus întreruperi ale internetului pentru a perturba organizarea protestelor. Prin aceste tactici, AP News a relatat că Iranul a încercat să-și consolideze controlul asupra populației și să suprime opoziția.
BBC a relatat că, din cauza controlului guvernului iranian asupra mass-mediei, internetul este una dintre puținele platforme unde iranienii se pot exprima liber. În raportul BBC s-a mai spus că blocarea internetului a fost „un instrument eficient care dăunează grav capacitatea protestatarilor de a se organiza, a comunica și a informa lumea exterioară”. Raportul a mai spus că „aceasta are și un cost uriaș pentru economie, întreprinderile și serviciile publice iraniene”.
Eveniment curent În prima săptămână a războiului dintre Iran și Israel, iranienii au fost deconectați de la internet. Accesul la internet a fost inițial redus înainte de a fi aproape complet blocat. NBC a relatat că acest lucru i-a deconectat pe iranieni de lumea exterioară și a fost folosit ca instrument în perioadele de tulburări civile. În primele zile ale războiului dintre Iran și Israel, milioane de iranieni ar fi urmărit organizații și personalități israeliene, ocolind cenzura guvernamentală pe internet. Organizațiile de monitorizare a internetului NetBlocks și Cloudflare Radar au raportat o scădere bruscă a conectivității la internet în Iran în 17 iunie. Lățimea de bandă a internetului ar fi scăzut cu 80%, potrivit The New York Times. IODA a prezentat, de asemenea, dovezi că utilizarea internetului în Iran s-a prăbușit la 97% sub nivelurile normale. Iranul a declarat că blackoutul a fost un răspuns la atacurile cibernetice israeliene. TechCrunch a relatat că blackoutul internetului s-a agravat în 18 iunie față de ziua precedentă. Practica de blocare a internetului în Iran, conform MSN, a fost implementată din cauza tulburărilor civile.
DW a declarat că în Iran „internetul servește ca oxigen în ciuda cenzurii”. Expertul în securitate cibernetică Amir Rashidi a declarat că internetul este considerat inamic de către Iran, care încearcă să îl controleze și să îl suprime. DW a relatat că regimul iranian răspândește dezinformări „pentru a manipula psihologic societatea, astfel încât membrii regimului să nu-i întoarcă spatele”.
Conform Iran International, sistemul bancar iranian s-ar fi prăbușit în contextul blackoutului. Cu toate acestea, Banca Națională Iraniană a declarat că sistemul bancar „funcționează normal”.
Iranul și-a îndemnat cetățenii să șteargă WhatsApp, susținând că informațiile erau transmise cu Israelul. Cu toate acestea, potrivit revistei Time, Iranul nu a prezentat nicio dovadă care să susțină aceste afirmații.
WhatsApp a negat afirmațiile Iranului, declarând: „Suntem îngrijorați că aceste rapoarte false vor fi o scuză pentru blocarea serviciilor noastre într-un moment în care oamenii au cea mai mare nevoie de ele”. Compania a adăugat: „Nu furnizăm informații în masă niciunui guvern”.
Alte aplicații de socializare, precum Telegram, X și Instagram, sunt interzise în Iran. Potrivit Time, milioane de iranieni folosesc aceste aplicații interzise prin intermediul VPN-urilor.
Utilizatorii de internet, potrivit NBC, i-au cerut lui Elon Musk să intervină și să ofere acces la internet iranienilor prin intermediul Starlink. Guvernul a creat o aplicație Starlink falsă ca „momeală” pentru a spiona iranienii.
Note
Vezi și Blackoutul internetului din Iran din 2019 Represiunea politică în Republica Islamică Iran
Categorie:2025 în Iran