Corgémont este o comună în districtul Jura bernois din cantonul Berna, în Elveția.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Corgémont are o suprafață de 17,66 km². Din această suprafață, 9,88 km² (55,9%) este utilizată în scopuri agricole, în timp ce 6,64 km² (37,6%) este împădurită. Din restul terenului, 1,1 km² (6,2%) este reprezentat de zone locuite (clădiri sau drumuri), iar 0,03 km² (0,2%) este format din râuri sau lacuri.

Din zona construită, locuințele și clădirile au reprezentat 3,0%, iar infrastructura de transport 2,2%. Din terenul forestier, 31,8% din suprafața totală este reprezentată de păduri dense, iar 5,8% este acoperită de livezi sau grupuri mici de arbori. Din terenul agricol, 12,0% este utilizat pentru cultivarea cerealelor, 18,6% reprezintă pășuni, iar 25,0% este utilizat pentru pășuni alpine. Toată apa din comună este apă curgătoare.

La 31 decembrie 2009, districtul Courtelary, fostul district al comunei, a fost dizolvat. În ziua următoare, 1 ianuarie 2010, localitatea s-a alăturat noului district administrativ Jura bernois.

Istoric Corgémont a fost menționată pentru prima dată în anul 1178 sub numele de Coriamont. În anul 1179, Papa Alexandru al III-lea a confirmat drepturile Abației Moutier-Grandval asupra proprietăților sale din Corgémont. Din secolul al XII-lea până în secolul al XV-lea, o mare parte a satului a fost deținută de familia nobiliară de Corgémont (cunoscută și sub numele de Chalmé), care primise proprietatea de la principele-episcop de Basel. Ulterior, această proprietate a fost transferată familiei d'Asuel. Corgémont a aparținut baroniei Erguel, care se afla sub jurisdicția principilor-episcopi. În anul 1530, orașul Biel a introdus Reforma protestantă în Corgémont.

Demografie Corgémont are o populație (conform datelor din decembrie 2020) de 1.774 de locuitori. Până în anul 2010, 11,4% din populație era formată din cetățeni străini rezidenți. În decursul a 10 ani (2000–2010), populația s-a schimbat cu o rată de 1,6%. Migrația a reprezentat 2,5%, în timp ce nașterile și decesele au reprezentat -0,7%.

Majoritatea populației (conform datelor din anul 2000) are ca limbă maternă franceza (1.157 sau 77,5%), germana fiind a doua cea mai răspândită (241 sau 16,1%), iar italiana a treia (50 sau 3,3%). Există 3 persoane care vorbesc limba retoromană.

Evoluția populației localității este redată în graficul următor:

Religie Conform recensământului din anul 2000, 340 de persoane (22,8%) erau de confesie romano-catolică, în timp ce 798 (53,4%) aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. Din restul populației, existau 5 membri ai unei biserici ortodoxe (aproximativ 0,33% din populație), 2 persoane (aproximativ 0,13% din populație) care aparțineau Bisericii Creștin-Catolice a Elveției și 232 de persoane (aproximativ 15,54% din populație) care aparțineau altei biserici creștine. Existau 40 de persoane (aproximativ 2,68% din populație) de religie musulmană și 2 persoane de religie budistă. Un număr de 139 de persoane (aproximativ 9,31% din populație) nu aparțineau niciunei biserici, fiind agnostice sau atee, iar 50 de persoane (aproximativ 3,35% din populație) nu au răspuns la întrebare.

Patrimoniu de relevanță națională Biblioteca Conferinței Menonitice Elvețiene este înscrisă pe lista siturilor de patrimoniu elvețian de importanță națională.

Note

Vezi și Listă de localități din cantonul Berna

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Berna Categorie:Comune din cantonul Berna