miniatura|O casă de marcat modernă într-un supermarket.Dispozitivele de memorie fiscală sunt dispozitive electronice utilizate pentru a înregistra taxa pe vânzări datorată unei țări. Începând cu 2004, acestea sunt utilizate pe scară largă în țări din întreaga lume, precum Rusia, Bulgaria, Serbia, România, Macedonia de Nord, Albania, Argentina, Polonia, Moldova, Bosnia și Herțegovina, Kazahstan, Armenia, Georgia, Kenya, Tanzania, Malawi și Etiopia.
Dispozitivul de memorie fiscală conține un modul hardware certificat, montat în casa de marcat sau în imprimanta fiscală, în care sunt stocate criptat datele fiscale relevante. Pe măsură ce capacitățile de stocare au crescut, jurnalele pe hârtie au fost înlocuite de jurnale electronice, bazate pe memorie flash sau carduri SD/microSD formatate criptat. Acestea pot fi citite doar prin intermediul echipamentului fiscal.
Context Pentru a combate subraportarea vânzărilor odată cu trecerea la sisteme electronice, Italia a introdus în anii 1980 primele sisteme fiscale obligatorii. Acestea se bazau pe module de memorie sigilate (de tip EPROM), integrate fizic în aparatele de marcat și protejate împotriva ștergerii. Modelul a fost preluat de multe țări, dar cu variații semnificative în arhitectură și reglementări.
Trecerea treptată la echipamente modulare (tastatură, afișaj, unitate CPU și imprimantă) a dus la apariția imprimantelor fiscale, în care memoria fiscală este integrată în imprimantă și supusă certificării. Fiind, în general, soluții naționale dezvoltate de furnizori locali, documentația privind aceste sisteme este de regulă disponibilă doar în limbile naționale, iar prezentările comparative internaționale sunt rare.
Țări care utilizează dispozitive de memorie fiscală Country Name Informații Fiscalizarea a fost implementată până în 2011, toate punctele de vânzare fiind obligate să înregistreze fiecare cifră de afaceri prin dispozitiv fiscal, indiferent de modul în care a fost efectuată plata. Toți contribuabilii trebuie să creeze și să imprime rapoarte zilnice la închiderea activității, precum și rapoarte periodice.Imprimante fiscale din 2005Au fost utilizate doar în industria restaurantelor din QuebecO soluție software bazată exclusiv pe cloud, din ianuarie 2013 fiscalizează fiecare tranzacție la POS, transmisă autorității fiscale prin internet. Serverul central returnează chei de identificare, care trebuie imprimate pe fiecare bon fiscal. Datele înregistrate includ sume, impozite pe venit, codul numeric personal (OIB) al casierului și informații despre plată. În absența unei conexiuni la internet, fiecare cont trebuie imprimat și ulterior reautorizat, în termen de 48 de ore. Beneficiile acestui tip de fiscalizare se reflectă într-o creștere a veniturilor din impozite, a numărului de bonuri emise, o creștere a numărului de companii plătitoare de TVA și un control mai bun al timpului de lucru. Acest sistem software nu necesită echipamente hardware noi și întreținere hardware din partea comercianților cu amănuntul.Reglementarea fiscală este similară cu cea din Croația și Slovenia.Etiopia a introdus case de marcat fiscale și imprimante fiscale cu memorie fiscală integrată în 2008.A adoptat factura electronică din 2015.Fiscalizarea a fost adoptată în 2001. Fiecare dispozitiv fiscal trebuie să aibă un număr unic de înregistrare, care este introdus în memoria fiscală a caselor de marcat fiscale.Sisteme fiscale, inclusiv case de marcat fiscale, imprimante fiscale și alte sisteme electronice cu memorie fiscală (cum ar fi sistemele de la stațiile de alimentare cu combustibil). Un sistem integrat de management automatizat permite comunicarea între entitatea comercială și biroul fiscal prin intermediul serviciului general de radio prin pachete (GPRS) criptat.Bazat pe hardware.Începând cu octombrie 2018, dispozitivele vechi au fost înlocuite cu dispozitive fiscale electronice obligatorii, cu capacități de conectare la internet. Diverse metode de criptare permit semnarea digitală a fiecărei chitanțe emise (prin intermediul dispozitivelor fiscale de a treia generație).Începând cu mijlocul anului 2017, au fost necesare o casă de marcat certificată și un spațiu de stocare securizat certificat cu conectivitate la internet pentru cumpărăturile obișnuite și online. Casele de marcat pot emite documente electronice care conțin date despre tranzacții, pot arhiva aceste tranzacții local într-un spațiu de stocare securizat certificat și le pot raporta în timp real (sau în cel mult 30 de zile) către Administrația Fiscală Federală prin intermediul unui Operator de Date Fiscale certificat.În 2004, Serbia a fost prima țară care a introdus legislația fiscală cu terminale fiscale GPRS.Fiscalizarea a început în 2008, fiecare dispozitiv fiscal fiind certificat și înregistrat de guvern. Majoritatea memoriilor fiscale se află în module atașate la imprimante și pot funcționa offline. De asemenea, este posibilă operarea online prin intermediul unui site web guvernamental.O soluție software bazată exclusiv pe cloud este prezentă din 2016 și necesită case de marcat fiscale. Fiscalizarea în Slovenia se bazează pe autorizarea online a fiecărei tranzacții fiscale relevante create la POS, care comunică cu Autoritatea Fiscală Slovenă, care emite un cod unic. Codul respectiv și un cod QR sunt imprimate pe fiecare bon fiscal. Dacă nu există conexiune la internet, comerciantul cu amănuntul trebuie să autorizeze fiecare bon fiscal în termen de 72 de ore.Adoptarea facturilor electronice din 2015 doar pentru facturile guvernamentale.Implementarea dispozitivelor fiscale electronice a fost anunțată în iulie 2009 și a început să fie utilizată din 2010 până în prezent. Tanzania a fost singura țară din Africa de Est care a început utilizarea dispozitivelor fiscale electronice cu funcții GPRS încă de la început.Imprimantele fiscale au început să fie utilizate în decembrie 1999, iar protocoalele de comunicare cu serverul au fost adoptate în octombrie 2018.
Note
Categorie:Fiscalitate