În psihologie interculturală, evitarea incertitudinii () desemnează gradul în care membrii unei societăți se simt amenințați de situații incerte, necunoscute, ambigue sau nestructurate. Conceptul este una dintre dimensiunile culturii naționale din modelul lui Geert Hofstede, folosit pentru compararea societăților pe baza unor diferențe culturale sistematice.
Potrivit formulării utilizate de Hofstede, dimensiunea privește felul în care o societate se raportează la faptul că viitorul nu poate fi cunoscut în întregime și dacă încearcă să îl controleze sau acceptă mai ușor incertitudinea. În societățile cu evitare ridicată a incertitudinii există, în general, o preferință mai mare pentru reguli, structură și formalizare, în timp ce societățile cu evitare scăzută a incertitudinii tind să tolereze mai bine ambiguitatea și schimbarea.
În modelul lui Hofstede, această dimensiune se referă la caracteristici ale societăților și instituțiilor, nu la trăsături psihologice ale indivizilor luați separat. Hofstede a asociat mecanismele culturale de gestionare a incertitudinii cu domenii precum tehnologia, dreptul și religia, considerate modalități prin care societățile reduc anxietatea produsă de necunoscut.
Concepte-cheie În modelul lui Geert Hofstede, evitarea incertitudinii descrie măsura în care membrii instituțiilor și organizațiilor dintr-o societate se simt amenințați de situații incerte, necunoscute, ambigue sau nestructurate. Dimensiunea este exprimată prin indicele de evitare a incertitudinii (UAI), folosit convențional pentru compararea societăților. În interpretarea lui Hofstede, scorurile nu trebuie folosite pentru clasificarea indivizilor, ci pentru analiza diferențelor culturale la nivel de societate.
Evitare ridicată a incertitudinii Societățile cu evitare ridicată a incertitudinii tind să perceapă ambiguitatea și necunoscutul ca surse de stres și să favorizeze predictibilitatea, formalizarea și existența regulilor. În literatura asociată modelului, această orientare este legată de un nivel mai ridicat de anxietate în fața situațiilor neclare și de preferința pentru mecanisme sociale care reduc incertitudinea.
Evitare scăzută a incertitudinii Societățile cu evitare scăzută a incertitudinii manifestă o toleranță mai mare față de ambiguitate și față de situațiile mai puțin structurate. În astfel de contexte culturale, regulile tind să fie mai puțin valorizate ca scop în sine, iar schimbarea și improvizația sunt acceptate mai ușor.
Risc În modelul lui Hofstede, evitarea incertitudinii nu este echivalentă cu evitarea riscului. Dimensiunea se referă mai degrabă la relația unei societăți cu ambiguitatea, necunoscutul și nevoia de mecanisme care fac incertitudinea mai suportabilă.
Aplicații
Afaceri Dimensiunea evitării incertitudinii a fost utilizată frecvent în cercetarea din management și marketing pentru a explica diferențe între stiluri de lucru, relații cu organizația și comportamente ale consumatorilor.
Într-un studiu asupra personalului de vânzări de teren din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă, David S. Baker și Kerry D. Carson au analizat 155 de participanți și au concluzionat că reducerea incertitudinii la locul de muncă poate lua forma atât a atașamentului față de grup, cât și a adaptării proactive la mediu. Autorii au arătat că participanții cu scoruri ridicate la evitarea incertitudinii erau mai înclinați să combine atașamentul și adaptarea, în timp ce cei cu scoruri scăzute manifestau mai puțină nevoie de astfel de strategii.
În cercetarea privind comportamentul consumatorilor, Nelson O. Ndubisi, Naresh K. Malhotra, Dilber Ulas și Gibson C. Ndubisi au examinat relația dintre evitarea incertitudinii, calitatea relației cu firma și loialitatea clienților în două culturi. Rezultatele lor indică faptul că evitarea incertitudinii este asociată cu variații ale încrederii și loialității clienților, ceea ce a făcut din această dimensiune un instrument frecvent în studiile de marketing internațional.
Hofstede a asociat, de asemenea, evitarea incertitudinii cu atitudini diferite față de mobilitatea profesională, sugerând că membrii societăților cu scoruri ridicate tind să prefere mai multă stabilitate, iar cei din societăți cu scoruri scăzute pot accepta mai ușor schimbarea și situațiile mai puțin structurate.
Politică și ordine publică În lucrările de sinteză ale lui Hofstede, evitarea incertitudinii este pusă în legătură cu preferința pentru reguli mai precise, formalizare și reducerea ambiguității în viața socială și instituțională. Din acest motiv, dimensiunea a fost folosită și în cercetări privind comunicarea autorităților cu cetățenii și gestionarea situațiilor tensionate.
Un studiu publicat în 2017 de Ellen Giebels, Miriam Oostinga, Paul Taylor și Joanna Curtis, bazat pe negocieri simulate dintr-o inițiativă de pregătire polițienească olandezo-germană, a arătat că limbajul mai formal și apelul la lege, proceduri și coduri morale favorizau alinierea comunicării în interacțiunile cu persoane caracterizate prin evitare ridicată a incertitudinii. Autorii au concluzionat că această dimensiune culturală poate influența alegerea strategiilor de comunicare în interacțiunile dintre poliție și civili.
Educație Modelul lui Hofstede a fost aplicat și în analiza culturilor educaționale. În societățile cu evitare ridicată a incertitudinii, învățarea tinde să fie mai structurată, iar profesorii sunt mai des percepuți ca autorități care oferă răspunsuri corecte și clare; în societățile cu evitare scăzută a incertitudinii, procesul educațional este descris mai frecvent ca deschis dezbaterii și explorării mai multor răspunsuri posibile.
Asistență medicală În domeniul asistenței medicale, Bilal Afsar și Mariam Masood au investigat relația dintre leadershipul transformațional, încrederea în superior, autoeficacitatea creativă, evitarea incertitudinii și comportamentul inovator al asistentelor medicale din Pakistan. Studiul a raportat că relația dintre leadershipul transformațional și comportamentul inovator era mai puternică atunci când asistentele prezentau niveluri ridicate de încredere în superior și de evitare a incertitudinii, iar autoeficacitatea creativă avea un rol mediator în acest raport.
Note
Lectură suplimentară
Vezi și (cunoscută și ca aversiune față de incertitudine)
Normă socială
Identitate națională
Categorie:Psihologie