miniatura|Populația mondială alfabetizată și analfabetă între 1800 și 2016. Democratizarea cunoașterii este dobândirea și răspândirea cunoștințelor în rândul unei părți mai largi a populației, nu doar în rândul grupurilor de elită, cum ar fi clerul, profesioniștii sau mediul academic. Alfabetizarea în masă, tiparul, bibliotecile publice, televiziunea și tehnologia informației moderne, cum ar fi internetul, au jucat un rol cheie deoarece acesta oferă maselor acces liber la informații printr-o varietate de mijloace.

Istorie

Dezvoltarea vorbirii și a limbajului a facilitat partajarea cunoștințelor. Prin dezvoltarea principiului muzical, cu metrică și formulări standard, a fost posibilă transmiterea orală a unei opere în întregime, în perioada anterioară faptului că scrisul era suficient de răspândit. Repetiția era un instrument important pentru memorarea textelor. Cu toate acestea, acest lucru însemna că schimbările nu puteau fi încorporate cu ușurință, ceea ce a încurajat conservatorismul și tradiționalismul.

Dezvoltarea scrisului a însemnat nu numai că informațiile puteau fi partajate mai clar, dar a permis și un mod de gândire mai abstract. Cu toate acestea, doar o mică elită era capabilă să gestioneze sistemele complexe de scriere. Odată cu apariția alfabetului, acesta a devenit mai simplu și, prin urmare, mai accesibil unui public mai larg. Textele religioase puteau fi consultate acum și de către laici, ceea ce a avut consecințe importante pentru dezvoltarea noilor religii.

Cu toate acestea, producția de cărți scrise de mână a fost extrem de limitată, și odată cu ea, și publicul. Dezvoltarea tipăriturii pe lemn în China a adus unele îmbunătățiri în acest sens, dar scrierea cu caractere chinezești a făcut ca și aceasta să necesite multă muncă. Deși arta tipăriturii s-a dezvoltat mai devreme în Coreea, ea a reprezentat o revoluție de proporții fără precedent, în special în Europa. Dintr-o dată, s-a putut ajunge la un public mult mai larg, iar combinată cu o educație mai bună, alfabetizarea a crescut. Aceasta a făcut posibilă revoluția științifică, dar a accelerat și Reforma și Iluminismul, printre altele. Astfel, între 1517 și 1520, 300.000 de exemplare ale operei lui Martin Luther au putut fi distribuite în toată Europa.

Printre altele, ziarele și enciclopediile au făcut ulterior informațiile mai accesibile, în timp ce o educație mai amplă și mai bună a oferit abilitățile de interpretare a acestor informații. Radioul și televiziunea au adăugat apoi o dimensiune suplimentară. Odată cu apariția internetului, accesul la informație a fost extins și interactivitatea a devenit posibilă.

Era informației este o perioadă istorică care a început la mijlocul secolului al XX-lea și este caracterizată printr-o trecere rapidă de la industriile tradiționale, așa cum au fost stabilite în timpul Revoluției Industriale, la o economie centrată pe tehnologia informației.

Printre eforturile de democratizare se numără:

Cea mai mare enciclopedie online, Wikipedia; Cel mai mare site web informațional, Encyclopædia Britannica; Cel mai puternic motor de căutare, Google; Digitalizarea cărților de către Google Books; Google Scholar și alte servicii de căutare științifică; Modele lingvistice mari, precum ChatGPT sau Google Gemini. Open Library și HathiTrust ce utilizează un model de împrumut digital controlat; Sci-Hub și alte biblioteci științifice din umbră;

Critici Aproape toate tehnicile noi au întâmpinat rezistență. Primele critici la adresa scrisului au venit de la Platon, care susținea că acesta slăbește memoria, eliminând în același timp emoțiile din comunicare, transformând-o în cunoaștere „moartă”. Funcționarii care avuseseră nevoie de ani de zile pentru a stăpâni cuneiformul și-au văzut poziția privilegiată amenințată. Introducerea tiparului a fost însoțită de o rezistență considerabilă. Filippo di Strata a afirmat: „Timp de șase mii de ani, lumea s-a descurcat bine fără tipar. De ce ar trebui să schimbăm asta acum?”. Johannes Trithemius, la rândul său, considera că cărțile tipărite nu vor fi niciodată egale cu manuscrisele: „Cărțile tipărite nu vor fi niciodată egale cu manuscrisele. Simplul motiv este că copierea manuală necesită mai multă dedicare și muncă.”

O critică comună era aceea că masele ignorante nu puteau gestiona cunoștințele care le deveneau astfel disponibile, iar interpretarea trebuia efectuată de către cei care posedau abilitățile necesare. Se face aici o distincție între informație și cunoaștere, menționând că, fără abilitățile adecvate, se pot trage concluzii incorecte pe baza informațiilor disponibile. Alte motivații erau legate de pierderea puterii asociate cu cunoașterea.

Note

Vezi și

Autodidactism Bibliotecă fantomă Democratizare Diviziune digitală Enciclopedie Proprietate intelectuală Secret comercial Știința cetățenească Wikinomics

Categorie:Globalizare socioculturală Categorie:Informație Categorie:Informație, cunoaștere și incertitudine Categorie:Cunoaștere