Razvan Borza (nume la naștere: Răzvan Borza; 1997) este un cercetător român în biologie structurală stabilit în Țările de Jos. A realizat prima caracterizare structurală a complexului proteic Zincore și are o traiectorie relevantă în cercetarea oncologică și biotehnologia moleculară.
Educație
Răzvan Borza s-a născut în Cugir, un oraș din județul Alba, România. La vârsta de opt ani a emigrat împreună cu familia în Spania, unde și-a continuat școlaritatea și și-a dezvoltat interesul pentru științe.
A urmat studiile de licență în Biologie la Universitatea din Salamanca (2015-2019), perioadă în care a efectuat un stagiu la Universitatea Colegiul Dublin, în cadrul institutului Systems Biology Ireland, în grupul Dr. David Matallanas. Și-a realizat teza de licență, Modeling Optic Nerve Repair Using Primary Glial Cultures in Teleost Fish, cu sprijinul unei burse naționale spaniole la Institutul de Neuroștiințe din Castilla y León. Între 2019 și 2020 a urmat masterul în Biomolecule și Dinamică Celulară la Universitatea Autonomă din Madrid, cu teza efectuată în grupul Oscar Llorca la Centrul Național de Cercetări Oncologice (CNIO), unde a lucrat în domeniul biologiei structurale a complexelor macromoleculare implicate în răspunsul la deteriorarea ADN-ului. A realizat doctoratul în biologie structurală sub supervizarea Prof. Dr. Anastassis Perrakis la Institutul de Cancer din Țările de Jos din Amsterdam.
Cercetare
La începutul doctoratului, cercetarea sa s-a axat pe autotaxină (ATX), o proteină secretată responsabilă de producerea acidului lisofosfoatidic (LPA), implicat în boli precum fibroza pulmonară idiopatică, cancerul și bolile hepatice cronice. A contribuit la caracterizarea structurală și mecanistică a candidatului clinic ziritaxestat (GLPG1690), un inhibitor care a ajuns în fază clinică, precum și la dezvoltarea de noi inhibitori ai ATX. Rezultatele au fost prezentate la conferința European Respiratory Society (ERS) în 2021.
Contribuția sa principală constă în obținerea primelor structuri ale complexului proteic Zincore prin microscopie crioelectronică, la rezoluție atomică. Zincore a fost propus ca un coregulator atipic al factorilor de transcripție cu domenii degete de zinc, implicat în reglarea expresiei genice, a cărui disfuncție este asociată cu sindroame de neurodezvoltare la om. Lucrarea a fost publicată în revista Science în 2025 și a primit comentarii din partea altor cercetători.
Rezultatele au fost prezentate la conferințe internaționale, printre care Oncode Annual Meeting 2026 și conferințe la Heidelberg, Germania.
Premii și distincții În 2015–2019, a obținut burse naționale spaniole pentru studiile de licență. În 2019, a obținut o bursă spaniolă pentru teza de licență la Institutul de Neuroștiințe din Castilla y León. În 2019, a fost nominalizat la Bursa Ramón Areces pentru studii de master. În 2023, a obținut Helmsley Fellowship pentru participarea la programul internațional de microscopie crioelectronică al Cold Spring Harbor Laboratory din New York. În 2023, a câștigat un premiu pentru diseminare științifică în cadrul Instruct-ERIC, consorțiul european de infrastructuri de biologie structurală.
Referințe
Categorie:Oameni în viață Categorie:Nașteri în 1997 Categorie:Biologi Categorie:Cercetători români