Monitorizarea prețurilor la carburanți în România se realizează printr-un ansamblu de mecanisme publice și private care urmăresc evoluția prețurilor la benzină, motorină și gaz petrolier lichefiat (GPL) practicate de rețelele de distribuție a combustibililor din țară. Monitorizarea este gestionată în principal de Consiliul Concurenței prin platforma Monitorul Prețurilor Carburanților, lansată la 1 iulie 2019, iar în perioada 1 aprilie — 30 iunie 2026 a fost completată de măsuri de plafonare a adaosului comercial adoptate prin Ordonanța de urgență nr. 19/2026.

Cadru instituțional Principalele instituții implicate în supravegherea pieței carburanților din România sunt Consiliul Concurenței, autoritatea competentă pentru protejarea concurenței între operatorii economici, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Energiei. Atribuțiile acestor instituții variază de la urmărirea comportamentului concurențial și a potențialelor înțelegeri între operatori, până la controlul fiscal și verificarea standardelor de calitate a combustibililor puși pe piață.

Platforma Monitorul Prețurilor Carburanților Platforma Monitorul Prețurilor Carburanților a fost lansată la 1 iulie 2019 de Consiliul Concurenței, având Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor drept partener instituțional, cu scopul declarat de a crește transparența pieței carburanților și de a stimula concurența între distribuitori. Proiectul a fost inițiat în 2018 și finanțat integral din bugetul de stat, cu o valoare totală de 1.422.346 lei fără TVA (aproximativ 305.880 euro).

Platforma este accesibilă atât prin interfața web, la adresa monitorulpreturilor.info, cât și prin aplicații mobile pentru sistemele de operare iOS și Android. Aplicația afișează prețurile pentru benzina standard și premium, motorina standard și premium, GPL auto și, ulterior, opțiuni de încărcare pentru vehicule electrice, practicate la stațiile rețelelor majore OMV Petrom, MOL, Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom, oferind funcții de căutare, sortare și filtrare a datelor pe mai multe criterii.

În primele zile de la lansare, aplicația a înregistrat aproximativ 180.000 de căutări, iar până la mijlocul lunii august 2019 numărul total de interogări ajunsese la 583.531. Benzina standard și motorina standard au reprezentat circa 64% din totalul căutărilor, iar activitatea maximă a utilizatorilor s-a situat în intervalul vineri și sâmbătă dimineața.

Structura pieței comerțului cu amănuntul Piața românească de comerț cu amănuntul la carburanți este dominată de câteva rețele majore. OMV Petrom Marketing deține, potrivit datelor financiare, aproximativ 37% din cota de piață și operează o rețea de circa 780 de stații sub mărcile OMV și Petrom. Rompetrol Downstream avea la finalul anului 2024 o rețea de 1.342 puncte de vânzare, incluzând stații proprii, stații mobile și stații partenere. Alături de MOL, Lukoil, Socar și Gazprom, aceste rețele formează nucleul segmentului organizat al pieței, la care se adaugă un număr variabil de stații independente.

Schema de compensare din 2022 (OUG 106/2022) Pe fondul creșterii prețurilor la carburanți din 2022, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 106/2022, prin care operatorii economici care acordau o reducere de 0,5 lei/litru la benzină și motorină beneficiau de o compensare de 0,25 lei/litru de la bugetul de stat, diferența fiind suportată de companii ca reducere comercială. Măsura a intrat în vigoare la 1 iulie 2022, inițial până la 30 septembrie, și a fost prelungită ulterior până la 31 decembrie 2022. Reducerea trebuia afișată pe totemul stației și evidențiată pe bonul fiscal, iar revânzarea carburanților achiziționați cu reducere era interzisă și sancționată contravențional.

Plafonarea adaosului comercial (OUG 19/2026) La 26 martie 2026, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 19/2026, prin care a fost declarată stare de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru perioada 1 aprilie — 30 iunie 2026. Principala măsură prevăzută de actul normativ constă în limitarea adaosului comercial mediu pentru benzină și motorină la media anuală practicată în 2025 de fiecare operator economic, aplicabilă pe segmentele de rafinare, comerț en gros și comerț cu amănuntul, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare.

Depășirea plafoanelor atrage amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării, iar operațiunile de export efectuate fără autorizare sunt sancționate cu amenzi între 5% și 10% din cifra de afaceri, însoțite de confiscarea mărfurilor. Ordonanța permite, pe perioada crizei, reducerea temporară a conținutului minim de bioetanol din benzină de la 8% la 2%, ca măsură de flexibilizare a aprovizionării. Operatorii economici sunt obligați să transmită rapoarte lunare de conformitate în termen de 20 de zile calendaristice după fiecare perioadă de raportare, către Consiliul Concurenței, ANAF, ANPC și Ministerul Energiei.

Analiștii din domeniul energiei au apreciat că impactul măsurii asupra prețului final la pompă este limitat. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a estimat o reducere de 0,05 — 0,15 lei pe litru, echivalentă cu aproximativ 1–2%, observând că „plafonarea nu limitează prețul final, ci doar raportul dintre preț și cost". În practică, pe durata aplicării plafonului, majoritatea rețelelor majore afișează prețuri aproape uniforme la nivel național per brand, ca efect direct al modului în care se calculează limita la nivel de companie.

Note

Vezi și Consiliul Concurenței OMV Petrom Rompetrol Benzină Motorină

Legături externe Monitorul Prețurilor — platforma web oficială a Consiliului Concurenței Monitorul Prețurilor pentru Android — Google Play Monitorul Prețurilor pentru iOS — App Store Consiliul Concurenței — pagina oficială Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor — pagina oficială Hartacarubrant.ro — platformă independentă dedicată monitorizării în timp real a prețurilor la carburanți în România

Categorie:Economia României Categorie:Combustibili