miniatura|Cu verde închis, țările care recunosc statul Palestina. miniatura|Hartă privind votul propunerii Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite privind admiterea Palestinei ca nou membru al Națiunilor Unite (18 aprilie 2024). Statul Palestina este recunoscut ca stat suveran de 157 din cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). În 2011, Statul Palestina a fost admis în UNESCO. Este stat observator nemembru al Adunării Generale a Națiunilor Unite din 2012. Palestina nu este recunoscută de Statele Unite membru permanent al Consiliului de Securitate cu drept de veto. Palestina este recunoscută de China, Franța, Rusia și Regatul Unit.

Statul Palestina a fost declarat oficial de Organizația pentru Eliberarea Palestinei la 15 noiembrie 1988, revendicând suveranitatea asupra teritoriilor recunoscute la nivel internațional: Cisiordania și Fâșia Gaza. În încercarea de a rezolva conflictul israeliano-palestinian care dura de decenii, Acordurile de la Oslo au fost semnate între Israel și OEP în 1993 și 1995, creând Autoritatea Palestiniană ce a guvernat Gaza și aproximativ 40% din Cisiordania. Procesul de pace israeliano-palestinian a stagnat în timpul mandatului lui Benjamin Netanyahu ca prim-ministru al Israelului (1996–1999; 2009–2021; 2022–prezent). În 2012, Autoritatea Palestiniană a început să folosească oficial denumirea de „Stat Palestina”. În 2014, Curtea Penală Internațională a recunoscut Palestina ca stat. Palestina a participat la negocierea Tratatului ONU privind interzicerea armelor nucleare și a votat în favoarea adoptării acestuia la 7 iulie 2017.

State care nu recunosc Palestina

(Austria a fost inițial menționată ca recunoscând Statul Palestina la 14 decembrie 1988, în documentele depuse la UNESCO în 1989, care susțineau cererea Palestinei de aderare. Cu toate acestea, statele care au depus cererea (Algeria, Indonezia, Mauritania, Nigeria, Senegal și Yemen) au solicitat ulterior eliminarea Austriei de pe listă.) (La 22 septembrie 2025, prim-ministrul Bart De Wever a declarat că Belgia nu va recunoaște Palestina de jure până când ultimul ostatic israelian va fi eliberat și Hamas „nu va mai exercita nicio formă de guvernare asupra Palestinei”) (Deși este membru al Organizația Cooperării Islamice, președintele Paul Biya a dezvoltat legături puternice cu Israelul de la mijlocul anilor 1980. În august 2011, prim-ministrul israelian Netanyahu i-a cerut lui Biya să se opună rezoluției ONU care ar admite Palestina ca stat membru.) (Guvernul Coreei de Sud nu recunoaște statul Palestina; cu toate acestea, are un birou de reprezentare în Ramallah.) (Pe 27 august 2025, Zoran Milanović a declarat că va insista ca Croația să recunoască Palestina cât mai curând posibil, în limitele autorității sale constituționale și că îndeamnă guvernul să înceapă procesul de recunoaștere a Palestinei în Parlamentul croat.) (La 22 septembrie 2025, Lars Løkke Rasmussen a declarat că Danemarca va recunoaște Palestina după îndeplinirea mai multor condiții, inclusiv eliberarea tuturor ostaticilor, dezarmarea Hamas, reformarea Autorității Palestiniene și ca Hamas să nu aibă niciun rol în guvernarea Gazei în viitor.) (Simonetta Sommaruga și-a exprimat sprijinul pentru o soluție cu două state, declarând: „Elveția a lucrat ani de zile pentru o soluție la conflictul dintre Israel și Palestina. Scopul nostru este să realizăm pacea.”) (La 29 noiembrie 2012, Eritreea a votat în favoarea unei rezoluții care viza transformarea Palestinei într-un stat observator nemembru la ONU. La 23 septembrie 2024, ministrul afacerilor externe, S. E. Osman Saleh, a subliniat dreptul palestinienilor la autodeterminare.) (La 30 iulie 2025, prim-ministrul estonian Kristen Michal a subliniat că Estonia nu are de gând să recunoască Palestina.)

(În septembrie 2025, prim-ministrul Petteri Orpo a anunțat un set de condiții înainte de implementarea recunoașterii.) (Republica Democrată Germană a recunoscut Statul Palestina la 18 noiembrie 1988, dar ulterior s-a unificat cu Republica Federală Germania, iar guvernul actual nu o recunoaște. În august 2025, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania nu va recunoaște Palestina, deoarece „nu consideră cerințele îndeplinite”.) (În decembrie 2015, parlamentul Greciei a votat în favoarea unei moțiuni prin care se solicita guvernului recunoașterea Palestinei. La 7 septembrie 2025, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat că Grecia va recunoaște statul palestinian la momentul potrivit.) (Israelul a refuzat să accepte granițele din 1967, despre care experții militari israelieni au susținut că sunt nu pot fi apărate strategic. Pe 14 iunie 2009, Netanyahu a ținut pentru prima dată un discurs în care a susținut noțiunea unui stat palestinian demilitarizat și redus teritorial. În februarie 2023, Netanyahu a declarat: „Sunt cu siguranță dispus să le acord toate puterile de care au nevoie pentru a se guverna singuri, dar niciuna dintre puterile care ne pot amenința, iar asta înseamnă că Israelul ar trebui să aibă responsabilitatea primordială de securitate.” În 2025, în contextul războiului din Gaza și al anunțării de către mai multe țări a planurilor de a recunoaște Palestina, Netanyahu și-a retras poziția, promițând într-un discurs că un stat palestinian „nu va fi înființat”.) (În iulie 2025, atât prim-ministrul Giorgia Meloni, cât și ministrul de externe Antonio Tajani au declarat că Italia nu este pregătită să recunoască Palestina și că o astfel de mișcare ar fi contraproductivă.) (La 22 septembrie 2025, ministrul de externe Takeshi Iwaya a declarat că recunoașterea Palestinei ca stat de către Japonia este o chestiune de „când” mai degrabă decât de „dacă”.)

(În iulie 2025, ministerul leton de externe a reiterat că nu există planuri de recunoaștere a Palestinei.) (În septembrie 2025, ministrul de externe Sabine Monauni a declarat că Palestina îndeplinea fundamental cerințele pentru statutul de stat.) (În august 2025, un consilier principal al președintelui Gitanas Nausėda a declarat că „în acest moment, chestiunea recunoașterii Palestinei nu se află pe agenda noastră”.)

(Myanmar este unul dintre cele două state asiatice membre ale Mișcării Nealiniate care nu a recunoscut statul Palestina, alături de Singapore.) (În timpul Forumului Insulelor Pacificului din 2011, ministrul afacerilor externe, Kieren Keke, a confirmat solidaritatea națiunii sale cu poporul palestinian și dreptul acestuia la autodeterminare.)

(Ministerul de externe Nikola Poposki a declarat că poziția țării va fi construită în conformitate cu opiniile Uniunii Europene și ale partenerilor săi strategici.) (Malta are relații la nivel de ambasadori cu Autoritatea Palestiniană.) "Last September, we have opened relations with the Palestinian Authorities". "The Order of Malta has relations at Ambassador level with: Palestinian Authority".

(La 4 iulie 2015, vicepreședintele și ministrul de externe al Panama, Isabel De Saint Malo de Alvarado, a declarat că guvernul său caută modalități de a recunoaște statul Palestina fără a afecta „relația lor strânsă” cu Israelul.) (La 27 mai 2024, ministrul de externe Mihai Popșoi a declarat că nu există un consens intern privind recunoașterea Statului Palestina.)

(La 22 septembrie 2025, Vivian Balakrishnan a declarat că Singapore va recunoaște Palestina odată ce aceasta va avea o administrație competentă, va susține dreptul Israelului la existență și va abandona terorismul.)

(În august 2025, ministrul olandez de externe a declarat: „Olanda nu intenționează să recunoască un stat palestinian în acest moment”.)

(Președintele Barack Obama i-a spus lui Mahmud Abbas că Statele Unite ale Americii vor respinge orice acțiune a Consiliului de Securitate al ONU de a recunoaște statutul de stat palestinian. Președinții Donald Trump și Joe Biden au menținut această politică de veto a Consiliului de Securitate al ONU. În august 2025, vicepreședintele american JD Vance a reafirmat că SUA nu va recunoaște Palestina, declarând: „Nu știu ce ar însemna să recunoască cu adevărat un stat palestinian, având în vedere lipsa unui guvern funcțional de acolo”.)

Tratate multilaterale Statul Palestina este parte la mai multe tratate multilaterale, înregistrate la cinci depozitari: Regatul Unit, UNESCO, ONU, Olanda și Elveția. Țara/organizația depozitarăOrgan depozitarNumărul de tratateExempleData primei ratificări/aderăriOlandaMinisterul Afacerilor Externe1Convenția privind legile și obiceiurile războiului terestru2 aprilie 2014Rusia1Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare10 februarie 2015ElvețiaConsiliul Federal7Convențiile și Protocoalele de la Geneva2 aprilie 2014UNESCODirector general8Convenția privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial8 decembrie 2011Națiunile UniteSecretar General>50Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, Statutul Curții Penale Internaționale9 aprilie 2014Regatul UnitMinisterul de Externe și al Commonwealth-ului2Constituția UNESCO , Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare23 noiembrie 2011

Note

Vezi și Lista statelor cu recunoaștere limitată Categorie:Naționalism palestinian Categorie:Statul Palestina Categorie:Organizația pentru Eliberarea Palestinei