The Infernal Desire Machines of Doctor Hoffman (publicat în Statele Unite sub titlul The War of Dreams) este un roman din 1972 scris de Angela Carter. Acest roman picaresc este puternic influențat de suprarealism, romantism, teoria critică și alte ramuri ale . Stilul său este un amalgam de realism magic și pastișă postmodernistă. Romanul a fost numit o ficțiune teoretică, deoarece abordează teme conceptuale ale vremii sale, în special feminismul, mass-media și contracultura.
Protagonistul este Desiderio, asistentul unui ministru dintr-un oraș aflat sub atacul mașinăriilor doctorului Hoffman care distorsionează realitatea, într-o țară sud-americană nespecificată. Desiderio pornește într-o călătorie pentru a-l găsi pe fostul profesor de fizică al lui Hoffman, ajungând în cele din urmă la castelul doctorului.
Rezumat
Povestea este prezentată din perspectiva lui Desiderio, angajat al unui birou guvernamental într-un oraș asediat de mașinile dorinței ale doctorului Hoffman. Cu ajutorul acestora, Hoffman extinde dimensiunile timpului și spațiului, permițând mirajelor schimbătoare să locuiască în aceeași dimensiune cu viii. Desiderio, deși indiferent la aparițiile fantomatice, este vizitat în fiecare noapte de o femeie de sticlă, manifestarea Albertinei, fiica lui Hoffman și viitoarea iubită a lui Desiderio. Orașul decade în nebunie și crimă, ceea ce duce la declararea stării de urgență. Sub comanda Ministrului Determinării, Desiderio pornește într-o misiune sub acoperire pentru a-l găsi și asasina pe doctorul Hoffman.
În orașul S, Desiderio îl întâlnește pe fostul profesor de fizică al doctorului, acum proprietarul unui . Ulterior, Desiderio ajunge în casa primarului din S, unde o violează pe fiica somnambulă a acestuia, Mary Anne, în timp ce aceasta este inconștientă. Când Mary Anne este găsită moartă, Desiderio este acuzat de poliție, dar reușește să evadeze. De aici, el trece printr-o serie de aventuri sălbatice care includ scene grafice de erotism și tabuuri sexuale, fiind însoțit în secret de Albertina.
Desiderio trăiește o perioadă cu „oamenii râului” (familii de amerindieni care locuiesc pe barje), apoi se alătură unui bâlci ambulant, unde devine fascinat de o trupă de acrobați. După distrugerea circului, întâlnește un conte lituanian și scapă cu greu de canibali pe coasta Africii, înainte ca Albertina să-și dezvăluie identitatea. Ea îl conduce pe Desiderio prin „Timpul Nebulos”, unde sunt adoptați de o comunitate de centauri. În cele din urmă, soldații lui Hoffman îi capturează și îi duc la castelul doctorului, unde acesta își explică planul de a reduce lumea la constituenții săi de bază. Deși o iubește pe Albertina, Desiderio alege realitatea în detrimentul împlinirii dorinței și îi ucide atât pe doctorul Hoffman, cât și pe fiica acestuia. Desiderio devine eroul Marelui Război, dar continuă să tânjească după iubita sa moartă.
Structură The Infernal Desire Machines of Doctor Hoffman este o narațiune la persoana întâi cu ramă narativă. Desiderio povestește evenimentele trecutului său, folosind ocazional adresarea la persoana a doua. Carter utilizează și stilul ornamental pe parcursul textului. În introducere, Desiderio dezvăluie practic finalul și punctul culminant, o alegere formală prin care Carter face referire constantă la rezultatul unor acțiuni care nu s-au petrecut încă în fluxul narativ.
Personaje Doctor Hoffman – Un om de știință malefic și sadic, asemănător cu Doctorul Faustus. Este antagonistul care stăpânește legile fizicii pentru a crea o nouă realitate alimentată de „eroto-energie”. Laboratorul său este descris în termeni cinematografici, ca o combinație între cel al lui Rotwang din filmul Metropolis și cel din Cabinetul doctorului Caligari. Desiderio – Naratorul și protagonistul. Numele său înseamnă, în italiană, „dorință” sau „tânjire”. Deși este trimis să distrugă mașinăriile lui Hoffman, atitudinea sa sardonică și incapacitatea de a se preda complet mirajelor sunt elementele care îl mențin în viață. Albertina – Fiica doctorului Hoffman, care susține idealurile tatălui său. Ea este sufletul pereche al lui Desiderio și dorește să folosească atracția lor sexuală pentru a alimenta mașinile dorinței. Numele este probabil o referință la personajul „Albertine” al lui Proust. Ministrul – Conducătorul orașului, un admirator al logicii și al stazei. El se opune spectacolului grotesc creat de Hoffman și înființează laboratoare pentru a testa realitatea. Contele – Un călător vulgar și egoist care îl ia pe Desiderio în compania sa. El pretinde că trăiește doar pentru a „nega lumea” și călătorește în funcție de impulsurile sale erotice.
Teme Feminism Carter explorează feminismul refuzând să-și desexualizeze personajele feminine, chiar și atunci când acestea sunt victime. Femeile sale rămân ființe sexuale active, ceea ce le portretizează ca fiind puternice și de neînvins din perspectivă subiectivă.
Efectul media asupra societății Mașinăriile doctorului Hoffman care produc iluzii pot fi interpretate ca o metaforă pentru efectul mass-mediei moderne (ziare, televiziune, internet). Carter pune sub semnul întrebării distincția dintre realitate și iluzie într-o lume în care tehnologia permite „domnia imaginilor”.
Semnificație literară și receptare Jeff VanderMeer a descris lucrarea ca fiind „cel mai bun roman suprarealist din ultimii 30 de ani”, capturând perfect idealurile frumuseții suprarealiste. În The New York Times, William Hjortsberg a lăudat atenția autoarei pentru detalii, menționând că lumea descrisă devine la fel de reală ca un raport naturalist, deși a criticat ocazional excesul de abstracțiuni și metafore.
Referințe culturale Trupa post-punk și-a luat numele după trupa de acrobați de bâlci care apare în roman.
Note
Bibliografie Suleiman, Susan Rubin. "The Fate of the Surrealist Imagination in the Society of the Spectacle." Flesh and The Mirror. Ed. Lorna Sage. London: Virago Press, 1994. 98–116.
Categorie:Romane din 1972 Categorie:Romane britanice