Familia Bender, cunoscută mai bine sub numele de Sângeroșii Bender (Bloody Benders), a fost o familie de criminali în serie din Comitatul Labette, Kansas, Statele Unite, activă între mai 1871 și decembrie 1872. Familia era formată, aparent, din John Bender, soția sa Kate Sr. (sau Elvira), fiul lor John Jr. și fiica lor Kate Jr. Relatări contemporane din ziare menționau că vecinii familiei Bender susțineau că John Jr. și Kate erau de fapt soț și soție, posibil printr-o căsătorie de facto.

În 1890, Elvira Hill și fiica ei, doamna Sarah Davis, ambele din Michigan, au fost acuzate că ar fi Ma și Kate Bender. Ele au dovedit că nu sunt și au fost eliberate.

Se estimează că familia Bender a ucis cel puțin o duzină de călători și poate chiar până la 20 înainte de a fi descoperiți. Soarta familiei rămâne necunoscută, cu teorii care variază de la o linșare până la o evadare. Multe legende și folclor înconjoară familia Bender, făcând dificilă separarea faptelor de ficțiune.

Context În octombrie 1870, cinci familii de s-au stabilit în și în jurul localității Osage, în nord-vestul comitatului Labette, la aproximativ nord-est de locul unde a fost înființat șapte luni mai târziu. Una dintre aceste familii era John Bender și John Bender Jr., care au înregistrat de teren adiacent , singurul drum deschis pentru călătorii spre vest. După construirea unei cabane, a unui hambar cu țarc și a unei fântâni, Elvira și Kate au sosit în toamna anului 1871.

Familia Bender a împărțit cabana în două camere cu o prelată de căruță. Au folosit camera mai mică din spate ca locuință, iar camera din față ca un „” unde vindeau produse uscate. Secțiunea din față conținea și bucătăria și masa de sufragerie, unde călătorii puteau opri pentru o masă sau să petreacă noaptea. Elvira și Kate au plantat, de asemenea, o grădină de legume de și o livadă de meri la nord de cabană.

Familia Bender John Bender Sr. avea aproximativ șaizeci de ani și vorbea puțin engleză; engleza pe care o vorbea era guturală și de obicei de neînțeles. Potrivit ediției din 23 mai 1873 a ziarului The Emporia News, el a fost identificat cu numele William Bender. Elvira Bender avea 55 de ani. Se spune că vorbea puțin engleză și era atât de neprietenoasă încât vecinii o numeau „diavolița”. John Bender Jr. avea aproximativ 25 de ani și era chipeș, cu păr castaniu-roșcat și mustață. Vorbea engleză fluent, cu accent german. Avea tendința de a râde fără motiv, ceea ce l-a făcut pe mulți să-l considere „pe jumătate nebun”. Kate Bender, care avea aproximativ 23 de ani, era educată și atrăgătoare și vorbea bine engleza, cu un accent ușor. Autoproclamată vindecătoare și medium, ea distribuia fluturași care își făceau publicitate puterilor supranaturale și capacității de a vindeca boli. De asemenea, organiza și ținea prelegeri despre spiritualism, pentru care a câștigat notorietate prin susținerea dragostei libere. Popularitatea lui Kate a devenit o mare atracție pentru hanul familiei Bender. Deși bătrânii Bender se țineau deoparte, Kate și fratele ei participau regulat la școala duminicală din apropierea Harmony Grove.

Se credea pe scară largă că familia Bender era formată din imigranți germani. Nu a fost găsită nicio documentație sau dovadă definitivă despre relațiile lor între ei sau locul unde s-au născut. John Bender Sr. era din Germania, Norvegia sau Țările de Jos și se pretindea că era un John Flickinger, deși s-a dovedit că nu era de fapt John Bender. Potrivit ziarelor contemporane, Elvira s-a născut Almira Hill Mark (adesea raportat greșit ca „Meik”) în Munții Adirondack; s-a căsătorit cu Simon Mark, cu care a susținut că a avut 12 copii. Mai târziu s-a căsătorit cu William Stephen Griffith. Se zvonea că Elvira ar fi ucis mai mulți soți, dar niciunul dintre aceste zvonuri nu a fost dovedit vreodată. Kate era presupus a cincea fiică a lui Elvira. Unii dintre vecinii familiei Bender susțineau că John Jr. și Kate nu erau frate și soră, ci soț și soție.

Potrivit autorului Lee Ralph, originile familiei Bender pot fi urmărite până în Germania și Franța, ajungând în cele din urmă în America, iar în recensământul din 1870 arăta John, 53 de ani, Mary, 49 de ani, John, 24 de ani și Catherine, 13 ani, locuind în . Recensământul respectiv arăta toți Benderii născuți în Germania, cu excepția lui Catherine, care s-a născut în Franța.

Descrieri contemporane De la cei care i-au cunoscut și au scris despre Bender: „Bătrânul era o brută respingătoare, hidoasă, fără nicio trăsătură de răscumpărare, murdar, profan și cu temperament rău.” „Bătrâna doamnă Bender era o babă olandeză murdară. Fața ei era o imagine potrivită a vrăjitoarei de la miezul nopții care a țesut vraja ambiției criminale în jurul sufletului lui Macbeth.” „Bender cel tânăr, văzut când era excitat, aducea imediat în minte hiena care jefuiește morminte.” „‘Kate se proclama responsabilă doar față de sine însăși.’ Ea se proclama medium al spiritualismului și ținea prelegeri pe această temă. În prelegerile ei, ea declara public că omorul ar putea fi o dictare pentru bine; că în ceea ce lumea ar putea considera ticăloșie, sufletul ei ar putea citi curaj, noblețe și umanitate. Ea susținea ‘dragostea liberă’ și denunța toate regulamentele sociale pentru promovarea purității și prevenirea carnalității, pe care le numea ‘cerințe mizerabile ale societății autoconstituite.’ Ea menținea relații carnale cu fratele ei și proclama cu îndrăzneală dreptul ei de a face acest lucru în următoarele cuvinte găsite în manuscrisul prelegerii ei: ‘Ne vom limita la o singură dragoste și vom nega naturilor noastre dominația cuvenită? ... Chiar dacă este pasiunea unui frate pentru propria sa soră, spun că nu ar trebui să fie înăbușită.’”

Decese și dispariții În mai 1871, cadavrul unui bărbat pe nume Jones a fost descoperit în Drum Creek cu gâtul tăiat și craniul zdrobit. Proprietarul terenului Drum Creek era suspectat, dar nu s-a luat nicio măsură. În februarie 1872, cadavrele a doi bărbați au fost găsite cu aceleași răni ca Jones. Până în 1873, rapoartele despre persoane dispărute care trecuseră prin zonă deveniseră atât de frecvente încât călătorii au început să evite traseul. Zona era deja larg cunoscută pentru „hoți de cai și ticăloși”, iar comitetele de justițiari „arestau” adesea unii pentru dispariții, doar pentru a fi eliberați ulterior de autorități. Mulți bărbați nevinovați suspectați au fost, de asemenea, alungați din comitat de aceste comitete.

Decăderea În iarna anului 1872, George Newton Longcor a plecat din , Kansas, împreună cu fiica sa de un an, Mary Ann, pentru a se muta în Iowa; ei nu au mai fost văzuți niciodată. În primăvara anului 1873, fostul vecin al lui Longcor, Dr. William Henry York, a plecat în căutarea lor și a întrebat coloniștii de-a lungul traseului. York a ajuns la și la 9 martie a început călătoria de întoarcere spre Independence, dar nu a mai ajuns.

York avea doi frați: Ed York care locuia în Fort Scott și Colonelul , veteran al Războiului Civil American, avocat și membru al Senatului statului Kansas din Independence. Ambii știau despre planurile de călătorie ale lui William și, când el nu s-a întors, au început o căutare pentru doctorul dispărut. Colonelul York, conducând o companie de aproximativ cincizeci de bărbați, a interogat fiecare călător de-a lungul traseului și a vizitat toate gospodăriile din zonă.

La 28 martie 1873, colonelul York a ajuns la hanul familiei Bender împreună cu un domn Johnson, explicând că fratele său dispăruse și întrebând dacă l-au văzut. Ei au admis că Dr. York a stat la ei și au sugerat posibilitatea că ar fi avut probleme cu indienii. Colonelul York a fost de acord că acest lucru era posibil și a rămas pentru cină. La 3 aprilie, colonelul York s-a întors la han cu bărbați înarmați după ce a aflat că o femeie fugise din han după ce Elvira Bender o amenințase cu cuțite. Elvira pretindea că nu înțelege engleza, în timp ce Benderii mai tineri au negat afirmația.

Când York a repetat afirmația, Elvira s-a înfuriat, spunând că femeia era o vrăjitoare care îi blestemase cafeaua și le-a ordonat bărbaților să părăsească casa ei, dezvăluind pentru prima dată că „simțul ei al limbii engleze” era mult mai bun decât se lăsa să se înțeleagă. Înainte ca York să plece, Kate i-a cerut să se întoarcă singur vineri seara următoare, iar ea își va folosi abilitățile clarvăzătoare pentru a-l ajuta să-și găsească fratele. Bărbații care îl însoțeau pe York erau convinși că Benderii și o familie vecină, familia Roach, erau vinovați și doreau să-i spânzure pe toți, dar York a insistat că trebuie găsite dovezi.Conform unuia dintre miturile care s-au dezvoltat în jurul crimelor, după cină, colonelul York stătea în camera din față când a observat un lănțișor de aur sub unul dintre paturi. L-a deschis și a fost surprins să vadă imagini cu soția și fiica fratelui său. A ieșit pe furiș și s-a întors a doua zi dimineață cu șeriful și mai mulți adjuncți, doar pentru a descoperi că Benderii fugiseră. După o percheziție a proprietății Bender, au fost găsite douăsprezece movile de pământ printre copaci și s-a raportat că au fost găsite până la 24 de cadavre.Bloody Benders: Mass Murderers Of Kansas

În acea perioadă, comunitățile vecine au început să facă acuzații că comunitatea Osage era responsabilă pentru dispariții, iar localitatea Osage a organizat o întâlnire în școala Harmony Grove. Șaptezeci și cinci de localnici au participat la întâlnire, inclusiv colonelul York și posibil atât John Bender, cât și John Bender Jr. După discuția despre dispariții, inclusiv cea a lui William York, au convenit să obțină un mandat pentru a percheziționa fiecare gospodărie între Big Hill Creek și Drum Creek. În ciuda suspiciunilor puternice ale lui York privind familia Bender de la vizita sa cu câteva săptămâni mai devreme, nimeni nu îi supraveghease și nu s-a observat timp de câteva zile că fugiseră.

Trei zile după întâlnirea localității, Billy Tole conducea vite pe lângă proprietatea Bender când a observat că hanul era abandonat și animalele de fermă nu erau hrănite. Tole a raportat faptul administratorului localității, dar din cauza vremii nefavorabile, au trecut mai multe zile înainte ca abandonul să poată fi investigat. Administratorul localității a cerut voluntari, iar câteva sute s-au prezentat pentru a forma un grup de căutare care îl includea pe colonelul York. Când grupul a ajuns la han, au găsit cabana goală de mâncare, haine și bunuri.

Un miros urât a fost observat și a fost urmărit până la o trapă sub un pat, bătută în cuie. După deschiderea trapei, grupul a găsit sânge închegat pe podeaua camerei goale de dedesubt, adâncă de și lată de la vârf și la fund. Au spart podeaua de piatră cu ciocane, dar nu au găsit cadavre și au determinat că mirosul provenea din sângele care se infiltrase în sol. Bărbații au ridicat apoi fizic cabana și au mutat-o într-o parte pentru a săpa sub ea, dar nu au găsit cadavre.

Au sondat apoi pământul din jurul cabanei cu o tijă metalică, în special în solul deranjat al grădinii de legume și al livezii, unde cadavrul Dr. York a fost găsit mai târziu în acea seară, îngropat cu fața în jos, cu picioarele abia sub suprafață. Sondarea a continuat până la miezul nopții, cu alte nouă locuri suspecte de morminte marcate înainte ca bărbații să fie mulțumiți că le-au găsit pe toate și să se retragă pentru noapte. A doua zi dimineață, alte opt cadavre au fost găsite în șapte dintre cele nouă morminte suspecte, în timp ce unul a fost găsit în fântână, împreună cu mai multe părți de corp. Toate, cu excepția unuia, aveau capetele zdrobite cu un ciocan și gâturile tăiate, iar ziarele au raportat că toate erau „indecent mutilate”. Cadavrul unei fete tinere a fost găsit fără răni suficiente pentru a provoca moartea. S-a speculat că ea fusese sugrumată sau îngropată de vie.