Joseph Fry () a fost un inventator și investitor industrial englez al ciocolatei în secolul al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, a lansat prima râșniță hidraulică pentru boabe de cacao, stimulând astfel consumul prin reducerea costurilor de producție. A fost fondatorul companiei J. S. Fry & Sons.

Biografie Născut într-o familie de quakeri, Joseph Fry s-a stabilit în portul colonial Bristol ca farmacist și a devenit interesat de industrie într-o Anglie aflată în plină dezvoltare :importul de porțelan chinezesc, fabricarea săpunului sau turnarea tiparnițelor . Acolo s-a căsătorit cu Anna Portsmouth (1719-1803), fiica angajatorului său.

În 1753, a deschis o mică fabrică de pastă de ciocolată care aproviziona farmaciile și drogheriile din Bristol , aceasta trecând prin mai multe proceduri succesive: Fry, Vaughan & Co, apoi Fry and Pine. Apoi a investit, împreună cu William Pyne în Joseph Fry & Co, o tipografie căreia Universitatea Oxford i-a încredințat în 1758 sarcina de a produce caractere în greaca veche. A publicat cărți de Virgil și Milton . Unul dintre fiii săi, Edmund Fry (1754–1835), a preluat tipografia, pe care a redenumit-o Edmund Fry & Co . Tatăl, la rândul său, s-a asociat cu Richard Champion în cadrul Fabricii de Porțelan din Bristol .

În 1761, a cumpărat farmacia lui Charles Churchman și brevetul pentru o mașină de măcinat boabe, dezvoltată de Charles Churchman. Înainte de a-l transmite fiului său, Walter Churchman , amândoi au dezvoltat în 1728 un proces, brevetat în 1729, pentru măcinarea hidraulică a boabelor de cacao în fabrica lor de la Castle Mills , potrivit economistului Nikita Harwich în lucrarea „Istoria cacao-ului”, Nikita Harwich Vallenilla (1992), 291 de pagini și a lui Charles Churchman, care tocmai murise , . .

În 1732, francezul Debuisson a inventat o „masă de măcinat boabe de cacao” încălzită orizontal, în fața căreia muncitorul lucra în picioare ., iar compatriotul său, Doret, nu va introduce în Franța o astfel de mașină hidraulică pentru măcinarea boabelor de cacao, doar în 1778 . .

Joseph Fry avea o rețea de agenți în 53 de orașe diferite, încă din 1764 și exporta în Irlanda, ușor accesibilă, cu barca din Bristol .

Într-un „memoriu umil de Joseph Fry” ,într-o scrisoare din 1764 către administrația Trezoreriei, el a raportat că plătea o acciză de 2,3 șilingi pe livră de cacao, pe lângă un cost al materiei prime de aproximativ 10 șilingi, reprezentând o taxă de aproape 25 % . În 1776, o livră de ciocolată reprezenta salariul pe o săptămână pentru un fermier . În 1784, această politică fiscală punitivă a fost agravată de un protecționism puternic, cu două taxe 5,1 șilingi pe livră de cacao importată, dar doar 1,1 șilingi pe livră de cacao din posesiunile britanice, care, potrivit istoricilor, erau pe atunci slab dotate cu cacao .

La moartea sa, în 1787, văduva sa, Anna, și fiul său cel mare, Joseph Storrs Fry (1769–1835), în vârstă de 20 de ani, au moștenit afacerea, pe care au redenumit-o Anna Fry & Son. Apoi, J. S. Fry & Sons, la moartea Annei, în 1803. În 1795, fiul și mama au folosit prima mașină cu aburi dedicată măcinării boabelor de cacao , ceea ce a făcut posibilă fabricarea de băuturi, preparate medicinal, prăjituri, pastile și dulciuri , cu aproximativ o sută de angajați .

Succesul familiei Fry a inspirat mulți imitatori. Încă din anii 1780, James Baker, tot medic, a deschis o fabrică de ciocolată în Statele Unite . În 1819, François-Louis Cailler a înființat prima fabrică de ciocolată elvețiană, urmată în 1825 de Philippe Suchard și apoi, cinci ani mai târziu, de Charles-Amédée Kohler, care a avut ideea de a adăuga alune de pădure. În Anglia, Cadbury a fost fondată în 1824 la Birmingham de John Cadbury, un alt quaker. Drept urmare, scăderea continuă a prețului ciocolatei a permis ca aceasta să devină disponibilă pe scară largă în mai puțin de treizeci de ani.

La moartea lui Joseph Storrs Fry, în 1835, fiii săi , Francis Fry (1803–1886), Richard și Joseph Fry (1795–1879), au preluat afacerea. În 1847, cei trei frați au descoperit că, amestecând untul de cacao, pudra de cacao Van Houten și zahărul, puteau crea o pastă modelabilă pentru prepararea ciocolatei comestibile. Până în 1880, ei controlau prima fabrică de ciocolată din lume, care ocupa întregul centru al orașului Bristol și angaja 1 500 de muncitori. Francis Fry (1803–1886)Un colecționar de Biblii a investit în compania de apă a orașului și în calea ferată Bristol și Gloucester .

Ca mulți industriași quakeri, Joseph Fry avea un adevărat cult al muncii, pe care îl considera unul dintre căile privilegiate către mântuire . Familia a refuzat să importe ciocolată din colonia portugheză São Tomé, situată în apropierea coastei africane, considerând condițiile de producție inacceptabile. Portughezii importaseră soiul de cacao Forestero din Brazilia în São Tomé în 1824 . Celălalt soi faimos, Theobroma cacao, din Darién sau Panama, a ajuns în 1900 în cele trei țări africane care aveau să domine scena mondială a cacaoului în secolul al XX-lea, Guana, Nigeria și în special Coasta de Fildeș .

În 1919, la mai bine de un secol și jumătate de la înființare, JS Fry & Sons a fuzionat cu Cadbury .

Note și referințe

Categorie:Decese în 1787 Categorie:Investitori englezi Categorie:Nașteri în 1728 Categorie:Inventatori englezi Categorie:Quakeri Categorie:Frați John Fry, William Storrs Fly Categorie:Soție Anna Portmouth Categorie:Ciocolată