miniatura|Mămăligă cu smântână și sarmale Bucătăria tradițională transilvană se bazează pe alimentele găsite și cultivate în Bazinul Transilvaniei și în Munții Carpați. Printre cereale, secara, porumbul, grâul sunt deosebit de importante

Influențe asupra bucătăriei transilvane miniatura|Colivă în biserică miniatura|Baumstriezel pe grătar Bucătăria regională a Transilvaniei este modelată de obiceiurile alimentare și culinare ale românilor, maghiarilor (cunoscuți și sub numele de secui) și germanilor români are locuiesc acolo. Întrucât bucătăriile românească, maghiară și austriacă sunt destul de distincte, nu există o bucătărie transilvăneană unică. Accesul la centre comerciale joacă probabil un rol semnificativ în obiceiurile alimentare actuale ale populației, ceea ce poate duce la diferențe considerabile în bucătăria zonelor urbane și rurale.

Bucătăria românească a influențat prin: Țuică (rachiu, de obicei distilată din prune) Salată de boeuf Cu excepția supei de pui, toate supele, numite ciorbe, sunt de obicei ușor acidulate cu oțet sau borș (un suc fermentat obținut din tărâțe de grâu, secară și sfeclă de zahăr) Ciorbă de perișoare (supă de legume cu chiftele) Ciorbă de burtă Ciorbă țărănească Friptura de porc, vită sau miel sunt de obicei servite cu mămăligă sau cartofi prăjiți sau pâine albă. Mămăliga în sine se servește cu diverse produse lactate, în special burduf. Mititeii (numiți pe scurt și mici) sunt gătiți la grătar, similari cu Ćevapi. Slănina uscată la aer sau afumată cu pâine și ceapă. Când se prăjește carne sau legume într-o tigaie, mâncarea se gătește de obicei în untură de porc, nu în ulei, iar usturoiul este utilizat pe scară largă. Zacusca și salata de vinete De sărbători, se servește cozonac. Coliva este consumată de populația ortodoxă cu diverse ocazii religioase. De Paște, se servește de obicei miel, precum și drob de miel De Crăciun sunt comune sarmale Bucătăria maghiară a influențat prin: Gulașul și ardeii umpluți. Tort Dobos Langoș Sconă crocantă Palačinka (Clătite) Kürtőskalács Székelykáposzta

Prezența germanilor români în această regiune a dus la o influență a bucătăriei austriece: Supă de tăiței Găluște de griș Supă de legume Tocană de linte Supă de cartofi, cu roux sau tarhon Bratwurst Kochwurst Untura de porc cu jumări este folosită ca untură pentru pâine. Pâine cu cartofi (Hausbrot) Striezel Hanklich Cremșnit Viennoiserie

Ca urmare a secolelor de coexistență și interacțiune între diferitele grupuri de populație din Transilvania și a resurselor disponibile în viața de zi cu zi, tradițiile lor culinare s-au amestecat în mare măsură. Cu toate acestea, din cauza diferențelor religioase (românii ortodocși, maghiarii catolici sau reformați, germanii protestanți) obiceiurile legate de ocaziile și sărbătorile religioase s-au contopit doar puțin.

Bibliografie

Elise Fröhlich: Die Siebenbürgische Küche. Verlag: G. A. Seraphin, 1904, abgerufen im Jahr 2024. Maria Schneider: Marias Weihnachtsbäckerei. Leckeres aus ihrer Küche in Siebenbürgen - nicht nur für's Jahresende. Schiller Verlag, Hermannstadt und Bonn 2013, ISBN 978-3-944529-24-0. Martha Liess: Kochbuch. Technischer Verlag, Bukarest 1957. Martha Liess: Siebenbürgisches Kochbuch. Schiller, Hermannstadt/Bonn 2007, ISBN 978-3-941271-07-4. Brigitte Ina Kuchar: Siebenbürgische Küche. Schiller, Hermannstadt 2011, ISBN 978-3-941271-46-3. Olga Katharina Farca: Das Kochbuch der Siebenbürger Sachsen mit geschichtlichem Überblick. Farca, Villingen-Schwenningen 2014, ISBN 978-3-9803759-7-9. Sanda Marin (eigentlich Cecilia Maria Simionescu): Carte de bucate. erstmals 1936 bei Cartea Românească erschienen. Silvia Jurcovan: Carte de bucate pentru tinerele gospodine. Editura tehnică, Bukarest 1975; Carte de bucate Editura Tehnică, Bukarest 1983 und Bukarest 2003 (bei WorldCat; ISBN 973-31-2159-2).

Note

Vezi și

Bucătăria românească

Categorie:Cultura Transilvaniei Categorie:Bucătăria europeană