Strada Karaiților (în Qaraylar soqağı; în ; în ) este o stradă din centrul istoric al orașului Ievpatoria din Crimeea. Denumirea străzii dezvăluie rolul istoric al care locuiesc în zonă. Este un obiectiv important din traseul turistic pietonal „”.

Amplasare Începe de la intersecția cu strada Karaev și se termină la intersecția cu strada Dmitri Ulianov. Se intersectează cu străzile Tucin, Ucilișcinaia, Krasnoarmeiskaia, Geroev Desanta și altele.

Istorie Strada Karaiților a fost o importantă arteră de transport și comerț în Gözlevul medieval – în prezent Ievpatoria. Aceasta traversa partea estică a orașului vechi, de la poarta estică „” („Poarta pieței de lemne”, la intersecția cu strada Karaev) până la poarta nordică („Poarta Mullahului alb”, la intersecția cu strada Dmitri Ulianov). Într-un plan din 1784, pe fragmentul străzii Karaiților dintre „Poarta pieței de lemne” până la intersecția cu strada Krasnoarmeiskaia, existau patru hanuri și pe ambele părți ale străzii funcționau prăvălii, lăcătușerii și fierării.

Deja la începutul secolului al XX-lea, strada era una dintre principalele artere ale orașului.

Cele mai vechi mărturii ale prezenței karaiților în Ievpatoria datează din secolul al XVI-lea, dar colonizarea propriu-zisă a orașului de către karaiți a avut loc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea ca urmare a deportării populației creștine ( și ), emigrarea unor tătari crimeeni și stabilirea Ievpatoriei ca centru al vieții religioase, culturale și comerciale a poporului karait. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, karaiții s-au stabilit în principal în partea de nord-est a orașului, în zona străzii Karaiților de astăzi. În 1807 și 1815, pe stradă au fost construite două (edificii religioase karaite) – una mare și una mică.

În epoca sovietică, strada a purtat numele vicepreședintelui Comitetului Revoluționar din Ievpatoria, Vasili Gordeevici Matveev. Denumirea istorică a fost restabilită în 1993.

În perioada 2005-2007 strada a fost reconstruită.

Clădiri și structuri nr. 6 – , principala sinagogă evreiască din Ievpatoria, construită din fondurile negustorilor nr. 43-a – baia turcească (1899-1900), monument cultural de importanță regională nr. 46 – casa de locuit a lui S. M. Bot (sf. sec. al XIX-lea), monument cultural de importanță regională; în prezent clădirea găzduiește o casă de rugăciuni penticostală nr. 48 – casa de locuit a familiei Bot (sf. sec. al XIX-lea), monument cultural de importanță regională nr. 53 – casa de locuit a lui (sec. al XVIII-lea), monument cultural de importanță regională nr. 57 (colț cu str. Vodorazbornaia nr. 12) – casa negustorului Vulf (sf. sec. al XIX-lea), monument cultural de importanță regională nr. 66 – casa în care a locuit (1909-1941), militar participant în Războiul Ruso-Finlandez și în cel de-al Doilea Război Mondial nr. 68 – , complex fondat la sf. sec. al XVIII-lea – înc. sec. al XIX-lea, monument cultural de importanță regională nr. 68 (aceeași adresă) – , adică o școală primară a karaiților (înc. sec. al XX-lea), monument cultural de importanță regională; în prezent găzduiește și cafeneaua karaită „Karaman”

Monumente și sculpturi Monumentul împăratului Alexandru I a fost ridicat nu mai devreme de aprilie 1853, la inițiativa lui , lider spiritual al karaiților, în curtea kenesa, pentru a comemora vizita împăratului Alexandru I de la 1 noiembrie 1825. Este realizat sub forma unui soclu din marmură albă, în stil Empire târziu, încoronat cu o acvilă cu două capete cu aripile întinse turnată din bronz aurit.

Plăci comemorative Pe peretele casei nr. 45 – dezvelită la 25 decembrie 2016, dedicată actorului și cântărețului sovietic Vladimir Vîsoțki, care în 1972 a jucat într-un film pe străzile centrului istoric al Ievpatoriei Pe fațada casei nr. 53 – instalată în 2002, dedicată poetului polonez Adam Mickiewicz, care a locuit aici în vara anului 1825 Pe fațada casei nr. 66 – dezvelită la 11 septembrie 2020, în memoria marinarului , care a locuit în această casă În podgoria din kenesa – dezvelită la 16 mai 2016 cu ocazia vizitei conducătoarei „Casei Imperiale a Rusiei în Exil”, Maria Romanova, și a fiului ei, Gheorghi Romanov, în onoarea vizitei împăratului Nicolae al II-lea la Ievpatoria cu 100 de ani mai devreme

Note

Bibliografie

Legături externe

Улица Караимская на карте Евпатории

Categorie:Ievpatoria, Crimeea Categorie:Karaiți crimeeni