Alegerile federale vor avea loc în Germania înainte sau pe 25 martie 2029 pentru a alege cel de al 22-lea Bundestag.
Context
Stabilirea datei alegerilor Legea Fundamentală și prevad că alegerile federale în mod normal trebuie să aibă loc duminică sau într-o zi de sărbătoare națională. În Germania, cu excepția Zilei Unității Germane, toate sărbătorile legale sunt stabilite la nivel de stat și, din acest motiv, nu se aplică neapărat tuturor statelor germane. În prezent, sărbătorile legale în toate statele sunt Anul Nou, Vinerea Mare, Lunea Paștelui, Ziua Muncii, Ziua Înălțării, Lunea Rusaliilor, Ziua Unității Germane, Prima zi de Crăciun și a doua zi de Crăciun.}} nu mai devreme de 46 și nu mai târziu de 48 de luni de la începerea unei sesiuni legislative. Cel de-al 21-lea Bundestag a fost constituit pe 25 martie 2025 și, prin urmare, este în sesiune de luni. Prin urmare, alegerile federale programate ar trebui să aibă loc la una dintre următoarele date: 28 ianuarie 2029 4, 11, 18, 25 februarie 2029 sau 4, 11, 18, 25 martie 2029
Data exactă va fi stabilită de președintele Germaniei la momentul potrivit. Alegerile federale pot avea loc mai devreme, dacă președintele Germaniei dizolvă Bundestagul și programează alegeri anticipate. Totuși, acest lucru este posibil doar în două scenarii descrise de Legea fundamentală: Eșecul în alegerea unui cancelar: dacă Bundestagul nu reușește să aleagă un cancelar cu o majoritate absolută până în a 15-a zi după primul tur, președintele este liber să numească candidatul care a primit o majoritate simplă din voturi la ultimul tur de scrutin sau să dizolve Bundestagul (în concordanță cu Articolul 63, paragraful 4 din Legea Fundamentală). Pierderea unui vot de încredere de către cancelar: cancelarul are dreptul să înainteze o moțiune Bundestagului pentru un vot de încredere asupra sa. Dacă moțiunea pică, cancelarul are mai multe opțiuni, incluzând cererea către președinte de dizolvare a Bundestagului. Președintele este liber să accepte sau să respingă cererea (în 21 de zile, în concordanță cu Articolul 68 din Legea Fundamentală)
În ambele cazuri, alegerile federale anticipate ar trebui să aibă loc duminică sau în ziua unei sărbători naționale în termen de cel mult 60 de zile de la dizolvare. Nu se pot organiza alegeri în timpul stării de apărare; dacă aceasta prelungește o perioadă legislativă, noi alegeri trebuie să aibă loc în termen de cel mult șase luni de la încheierea stării de apărare.
Sistem electoral Germania folosește sistemul de reprezentare proporțională mixtă, un sistem de reprezentare proporțională combinat cu elemente de vot uninominal majoritar. Fiecare alegător are două voturi: un vot pe circumscripție (primul vot) și un vot pe lista partidului (al doilea vot). Pe baza primelor voturi, 299 de membri sunt aleși în circumscripții uninominale prin vot uninominal majoritar. Distribuția proporțională a locurilor între partide se calculează pe baza voturilor secunde. Locurile câștigate de un partid prin voturile secunde sunt apoi distribuite intern între state, în funcție de câte voturi secunde a primit partidul în statele individuale (metoda Sainte-Laguë este utilizată atât pentru distribuirea locurilor între partide, cât și pentru distribuirea internă a locurilor unui partid între state). În majoritatea cazurilor, numărul de circumscripții câștigate de un partid într-un anumit stat nu corespunde exact numărului de locuri la care are dreptul partidul în statul respectiv în mod proporțional. Acest lucru este echilibrat în două moduri diferite: Dacă un partid câștigă mai puține circumscripții electorale într-un stat decât are dreptul pe baza rezultatului celui de-al doilea vot, candidații clasați pe primul loc de pe lista statului sunt aleși în funcție de locurile suplimentare. Dacă un partid câștigă mai multe locuri în circumscripții electorale într-un stat decât i-ar da dreptul prin al doilea vot, se aplică principiul acoperirii celui de-al doilea vot (Zweitstimmendeckung). Aceasta înseamnă că doar numărul corespunzător de câștigători ai circumscripțiilor electorale cu cel mai mare procent de voturi din primul vot primesc un loc. Câștigătorii circumscripțiilor electorale care nu au câștigat un loc în acest caz au prioritate față de candidații de pe lista statului respectiv în cazul în care un membru părăsește parlamentul prematur în timpul sesiunii legislative.
Pentru a se califica pentru orice loc, însă, un partid trebuie fie să câștige trei circumscripții uninominale prin primul vot (), fie să depășească un prag de 5% la al doilea vot la nivel național. Acest lucru nu se aplică însă candidaților independenți din circumscripțiile electorale: aceștia intră întotdeauna în Bundestag dacă câștigă circumscripția lor electorală, ceea ce se întâmplă rareori. Au fost trei în 1949, cu candidați cu legături cu partidele.
Partidele care reprezintă minorități naționale recunoscute (danezi, frizoni, sorabi și romi) sunt exceptate atât de la pragul național de 5%, cât și de la clauza mandatului de bază, dar trebuie să îndeplinească în continuare condițiile la nivel de stat. Singurul partid care până acum a fost dispus și capabil să beneficieze de această prevedere la nivel federal este Asociația Alegătorilor din Schleswig de Sud, care reprezintă minoritățile daneză și frizonă din Schleswig-Holstein și a reușit să câștige un loc în 1949, 2021 și 2025.
Legea electorală descrisă aici a fost adoptată în 2023 și a fost utilizată pentru prima dată la alegerile din 2025. La acea vreme, fracțiunea CDU/CSU a criticat în special noul aspect al așa-numitei acoperiri a votului în cadrul celui de-al doilea vot și intenționează să reformeze din nou legea electorală, astfel încât toți câștigătorii circumscripțiilor să aibă din nou garantat un loc, așa cum se întâmpla înainte de 2023. Prin urmare, este posibil ca această lege electorală să fie modificată înainte de următoarele alegeri.
Partide și lideri
Guvernele cu un singur partid (monocolore) sunt neobișnuite în Germania, o excepție recentă fiind guvernul Söder I (CSU) până în 2018 în Bavaria și din 2022 guvernul Rehlinger (SPD) în Saarland. Alternativa pentru Germania (AfD) este considerat un partid de extremă dreapta de toate celelalte partide majore; acestea au aderat la o politică de „cordon sanitar” care respinge cooperarea și încearcă să declare AfD ilegal. Astfel, deocamdată, coalițiile guvernamentale bipartide sau tripartide la nivel federal și de land sunt formate de CDU/CSU și SPD, cu diverse grade de sprijin din partea Verzilor, Stângii, FDP, BSW și FW. Tabelul de mai jos prezintă partidele reprezentate în cel de-al 21-lea Bundestag. Partid Lider/i Lider candidat Ideologie Locuri Statut La ultimele alegeri (2025) Înainte de alegeri (acum) CDU/CSU Uniunea Creștin-Democrată Friedrich Merz — Creștin democrație rowspan="2" Uniunea Creștin-Socială din Bavaria Markus Söder Alternativa pentru Germania Alice WeidelTino Chrupalla — rowspan="1" Partidul Social Democrat din Germania Bärbel BasLars Klingbeil — Alianța 90/Verzii Franziska BrantnerFelix Banaszak — Politică verde Stânga Ines SchwerdtnerJan van Aken — Neafiliat SSW — Interesele minorității daneze șifrizone
Sondaje de opinie
Note
Referințe
Categorie:Alegeri în Germania