miniatura|Timbru al Republicii Populare Române care comemorează greva de la Grivița din 1933, provocată de condițiile precare de muncă cauzate de Marea Depresiune din România. Marea Criză Economică (Marea Depresiune) din 1929–1933, care a afectat întreaga lume, a avut mai multe consecințe în Regatul României. România se numărase printre țările câștigătoare ale Primului Război Mondial și a primit teritorii noi (Basarabia, Bucovina și Transilvania), cu numeroase resurse naturale. Cu toate acestea, războiul a cauzat țării pierderi umane și economice grele. România a trebuit să lupte împotriva inflației și a neconvertibilității monedei sale, leul românesc. România avea atunci o economie fundamental agrară, agricultura reprezentând 63,2% din producția națională. De exemplu, în 1933, venitul național net era de 172.614.000.000 de lei, doar 62% din cel din 1929, care era de 275.180.000.000 de lei. Pentru a combate criza economică, Banca Națională a României a luat diverse măsuri, iar țara a contractat diverse împrumuturi. De asemenea, s-a cerut ajutor din Franța.

Marea Depresiune a dus la o scădere cu 50% a producției industriale și la o creștere cu 300.000 de persoane a șomajului în România. La începutul anilor 1930, prețul unui chintal de grâu scăzuse sub costul recoltării acestuia; bunurile agricole, neprotejate de nicio măsură vamală, au fost lăsate la discreția concurenței internaționale, ceea ce a contribuit la scăderea prețurilor lor cu 60-70% față de cele din 1928 și 1929. Proprietarii de pământuri au dat faliment, iar țăranii nu mai aveau ce mânca sau ce plăti impozite statului. Până în 1932, aproximativ 2,5 milioane de fermieri aveau datorii neplătite către bănci, în valoare de 52 de miliarde de lei.

Între octombrie 1929 și iulie 1931, peste 17 miliarde de lei au fost retrase din băncile românești. Drept urmare, sistemul bancar s-a prăbușit, iar mai multe bănci, inclusiv Banca Țărănească Română și Banca Bercovici, au dat faliment. Criza bancară, anunțată încă din 1930, a creat panică în rândul deponenților, deoarece oamenii au început să-și retragă banii în masă. Culmea dezastrului financiar a fost atinsă în 1931, când una dintre cele mai importante bănci din România, Banca Marmorosch Blank al lui Aristide Blank, a declarat faliment.

Pe 28 ianuarie 1933, greva Grivița a fost declanșată la Atelierele Grivița din București de către muncitorii de la Căile Ferate Române (CFR). Greva a fost provocată de condițiile de muncă din ce în ce mai precare ale angajaților feroviari în contextul Marii Depresiuni din România.

Note

Vezi și

Economia României Istoria României

Categorie:Anii 1930 în România Categorie:Anii 1920 în România Categorie:Istoria economică a României