Dorel Popa

Dorel Popa (n. 29 august 1954, Arad, România - d. 16 februarie 2014, Arad, România) a fost un pastor evanghelic baptist din Arad și politician local, primar al Aradului în mandatul 2000-2004.

A fost licențiat al Facultății de Mecanică, secția „Tehnologia Construcțiilor de Mașini” (TCM) - Universitatea „Politehnica” din Timișoara, în cadrul căreia și-a susținut și teza de doctorat în 2002.

Dorel Popa, cunoscut și Doru Popa a fost pastorul fondator al Bisericii Creștine Baptiste Maranata din Arad și președintele fondator al Comunității Baptiste Valea Crișului Alb.

Din 1990 era președintele fondator al Asociației de Caritate „Maranata” Arad, președintele fondator al Asociației „Habitat pentru Umanitate”, membru fondator al Fundației „Vasile Goldiș” din Arad și co-fondator al Policlinicii creștine „Soteria.”

A fost revoluționar activ necontestat la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad.

Ca tânăr predicator baptist cu viziuni liberale, a fost arestat de Securitate, în repetate rânduri și dat afară din locurile de muncă, fiind urmărit și supravegheat de comuniști până în 1989.

Carisma și slujirea pastorală

A urmat cursurile de Educație Biblică prin Extensie (BEE) sub coordonarea pastorilor Iosif Țon și Nicolae Gheorghiță, în cadrul unui grup teologic clandestin de șapte laici, înainte de 1989. Aceștia erau de fapt teologi în formare la acea vreme, precum Ilie Țundrea, Liviu Bălașa, Iulian Spiridon, Beniamin Crișan, Ion Achim și Radu Gheorghiță.

În 1987 a câștigat votul enoriașilor Bisericii Baptiste Speranța din Arad de a fi pastor, însă nu a fost confirmat de Securitate, prin Departamentul Cultelor, fiind exclus din Cultul Baptist la ordinul autorităților, dar reîncadrat în 1988, la un an distanță.

În prima parte a anului 1989 a fost ordinat ca pastor în Biserica Baptistă din Pâncota, Județul Arad.

Fondarea Bisericii Baptiste Maranata din Arad după 1990 Numele său este indisolubil legat de Biserica Baptistă Maranata din Arad, la fondarea căreia a contribuit esențial, fiind ctitorul ei în 1990 după schimbarea regimului comunist, cea mai mare biserică evanghelică din Estul Europei la acea dată, urmată de Biserica Baptistă Emanuel din Oradea.

După căderea regimului comunist, tânărul inginer Dorel Popa pleacă în America pentru a strânge fondurile necesare ridicării unei construcții mari pentru evanghelicii din Arad. Astfel că, în 1991 acesta începe un turneu evanghelistic în America, unde convinge mai mulți oameni de afaceri americani să sprijinească proiectul său inedit de construcție a unei noi biserici evanghelice în municipiul Arad.

În anul 1995, la 6 august deschide noua clădire a bisericii baptiste la intrarea în cartierul Micălaca, din Bd. Nicolae Titulescu nr. 1 cu peste 1.000 de enoriași, oficiind primul serviciu divin la care au participat invitați reprezentanți ai autorităților de stat, cât si slujitori eclesiali locali și internaționali. A păstorit biserica emblematic timp de 24 de ani, ca pastor coordonator, din duminica zilei de 3 februarie 1990, până în duminica zilei de 16 februarie 2014, când a oficiat ultima slujbă de dimineață și a susținut o predică istorică, consemnată și în presa locală. Tot în ziua de 16 februarie a susținut ultima predică în slujba de seară a bisericii penticostale din Ususău, județul Arad.

Ca lider religios, a ajutat prin O.N.G.-urile create, pe toți cei ce l-au solicitat, în vremurile de tranziție post-comunistă. Prin Asociația de Caritate „Maranata” a sprijinit copiii orfani și nevoiași ai județului Arad, iar prin Clinica creștină „Soteria” a ajutat bolnavii cu medicamente donate.

Un citat propriu cu care a rămas în memoria ascultătorilor săi referitor la notorietatea sa în raport cu Divinitatea, a fost acesta:„Dacă m-ai cunoscut și s-a întâmplat să mă uiți, nu ai pierdut semnificativ, dar dacă ai auzit despre Dumnezeu și L-ai ignorat, sigur ai pierdut totul.”

Cariera politică locală

Revoluția din Decembrie 1989 de la Arad

A fost revoluționar activ în linia întâi la Revoluția din Decembrie 1989 de la Arad. Primarul Dorel Popa, care a fost prezent în fața Palatului Administrativ în timpul Revoluției arãdene, a rememorat pe scurt o parte din istoria acelor zile, pentru publicația Informația din 17 decembrie 2003: „Am fost prezent și eu în Piață în data de 21 decembrie. Atunci am adus, ca o variantă de rezervã, o stație de amplificare, de la care se vorbea oamenilor de pe platformă. În 22 decembrie, m-am întors înapoi în mulțime și am intrat în actualul Palat administrativ, rãmânând peste noapte acolo, împreună cu câțiva jurnaliști strãini, ce transmiteau Revoluția arãdeană la ei acasã. Îmi amintesc ce satisfacție enormă am avut atunci când am vãzut că se retrage Armata. Nimeni dintre cei care au trãit din plin acele zile, nu ar trebui să le uite și nimeni nu ar trebui să uite beneficiile Revoluției." (Aradul - al doilea oraș al Revoluției din Decembrie '89, de Florin TOMUȚA)A fost propus în C.P.U.N. ca membru reprezentant al Drepturilor Omului, prin Victor Braica iar pe urmă consilier local din 1992 din partea PDSR.

Urmărit de Securitate având numele conspirativ „CAZACU” Conform Deciziei din 29.05.2008, având în vedere calitatea domnului POPA Dorel de candidat la funcția de Primar al Municipiului Arad, în baza Notei de Constatare din data de 20.05.2008, întocmită din oficiu de către Direcția de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se regăsește informația potrivit căreia domnul POPA Dorel este titularul dosarului de urmărire informativă nr. I 203 (cota C.N.S.A.S.), deschis împotriva sa pentru „activitate sectantă", având numele conspirativ de urmărit „CAZACU".

Conform aceleiași decizii lui Dorel Popa nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității.

Primarul Aradului în mandatul 2000-2004 A candidat din partea PDSR la alegerile pentru funcția de primar al Aradului din 2000 și a câștigat în turul doi cu 58.45% împotriva lui Ovidiu Marian, candidat din partea Convenției Democratice.

A fost președinte al Organizației Municipale PSD Arad, iar mai apoi al Organizației Județene a PSD Arad.

Între realizările mandatului de primar al lui Dorel Popa sunt recunoscute dezvoltarea Zonei Industriale Vest, crearea a mii de locuri de muncă cu investiții străine, construirea deponeului ecologic ASA, inaugurarea Parcului Reconcilierii, Proiectul Primului Cartier Rezidențial din Romania, dezvoltarea Ștrandului Neptun, investiția în clubul sportiv U.T.A., elaborarea unei strategii administrativ-municipale pe 8 ani în colaborare cu specialiști canadieni, și nu în ultimul rând, prima clinică medicală privată din Arad după 1989, în parteneriat cu grupul Euromedic (noul Affidea). Aceasta a fost prima investiție din România, din zona Micălaca300, și care, aducând echi­pamente medicale de inves­ti­gații de ultimă generație, a de­monstrat preocupările față de starea de sănătate a populației municipiului și a redus aproape în totalitate deplasarea populației din aproape toată partea de vest a țării la investigații în Szeged.

Urmașul lui Neamț la Primărie, Dorel Popa, a continuat dezvoltarea zonei industriale și crearea altora, noi. Astfel, a apărut Zona industrială Est, înființată în anul 2001 cu o suprafață de 20 de hectare. Are ca destinație activități de servicii, de depozitare și industriale și este situată pe DN 7, la intrarea în Arad dinspre Deva. Au venit investitorii, iar reprezentanții Primăriei Arad au decis în anul 2004, înființarea Zonei industriale Nord pe o suprafață de 110 hectare, cu activități de servicii, depozitare, industrie. Accesul este ușor de pe centura municipiului Arad. Tot în anul 2004 a apărut Zona industrială Sud/Zădăreni care are o suprafață de 150 de hectare. Este situată la 1,2 kilometri de DE 671 Timișoara-Arad-Oradea și are o infrastructură modernă.

În mandatul său, Fotbal Club UTA Arad a obținut promovarea în Divizia A la finalul sezonului 2001-2002. Echipa a terminat pe primul loc în Seria a II-a a Diviziei B, asigurându-și revenirea pe prima scenă a fotbalului românesc după o pauză de 12 ani.

În 2003 l-a adus pe cântărețul italian Al Bano la Arad pentru a concerta pe Ștrandul Neptun și a promova industria vinurilor din județul Arad. Referitor la atragerea de investiții în Aradul anilor 2000, acesta declara pentru presa locală despre călătoriile sale internaționale:

„Cred că măiestria unui primar este atragerea unor fonduri extrabugetare. Un primar nu este șobolan de bibliotecă, ca să asculte plângeri, ci cred că trebuie să-și ia traista și să plece în lume, pentru a aduce bani."Dorel Popa a mai candidat în 2004 din partea PSD pentru funcția de primar, dar a fost învins pe 20 iunie 2004 de candidatul PD, Gh. Falcă, obținând doar 43.93% cu 28.366 voturi în turul doi. Odată cu acest rezultat, Popa și-a dat demisia din funcția de președinte al filialei PSD Arad.

A candidat pentru primărie și în 2008 din partea Partidului Conservator, fără a intra în cursa turului II, obținând doar 6.45% din voturile arădenilor.

Regele Mihai I, printre cetățenii de onoare ai Aradului distinși în mandatul lui Popa Dorel Popa l-a distins în 20 decembrie 2001 pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, „Cetățean de onoare al Aradului pentru întreaga activitate, dragostea și atașamentul constant față de țară.” Acesta i-a înmânat Regelui în mod simbolic „cheia orașului”, odată cu revenirea Majestății Sale la Castelul Regal din Săvârșin, redobândit în 2000.Regele a fost însoțit de Regina Ana și Altețele Lor Principesa Margareta și Principele Radu.

Din respectul și prețuirea autorităților arădene pentru Familia Regală, Bulevardul General Vasle Milea a fost redenumit în Bulevardul Regele Mihai I.

Ca revoluționar necontestat, Popa le-a cinstit memoria unor arădeni, precum eroii-martiri ai Revoluției Române din Decembrie 1989 numindu-i cetățeni de onoare postum: Almen Werner, Bugyi Robert, Bute Ioan, Clepe Gheorghe, Cojocaru Ladislau, Cosma Marius, Crișan Aurel, Crișan Vasile, Don Radu, Duma Pavel, Durnitrașcu Sorin, Gruber Geza, Hartman Marin, Herbei Cristian, Lile Cristian, Lucaci Zoltan, Lucaciu Octavian, Madea Mihai, Nicolcioiu Sorin, Puscău Adrian, Rănoiu Gelu, Safaleru Andrei, Suciu Sorin Sandel și Toth Sandor.

Alți arădeni desemnați cetățeni de onoare ai orașului de către edilul-șef Dorel Popa:

Ioan Tolan – sculptor, distincție pentru îndelungata și prestigioasa activitate de slujitor al artelor  Miloș Cristea – arhitect, distincție ca recunoaștere și prețuire a unei întregi existențe dedicate cu abnegație și altruism slujirii intereselor orașului Arad (a murit la scurt  timp după, pe 11 august 2003)    Otilia Bădescu – pentru rezultatele de excelență în domeniul sportului de performanță    Marian Oprea – sportiv medaliat la Jocurile Olimpice 2004 Ionela Târlea-Manolache – sportivă medaliată la Jocurile Olimpice 2004 Mihai Botez – pentru o viață dedicată sportului: gimnastică și arte marțiale Prea Sfinția Sa, dr. Timotei Seviciu – Episcop al Aradului, Ienopolei și Hunedoarei

Consilier local în trei mandate Pe lângă funcția de primar al Aradului, Dorel Popa a mai fost consilier local timp de trei mandate (1992-1996, 2004-2008, 2008-2009).

Principalul opozant al lui Falcă În calitate de consilier independent, Popa l-a numit pe edilul Falcă „tâlhar” și „nesimțit” în legătură cu licitațiile ilegale pentru vânzarea de terenuri.

În decembrie 2005, consilierul local independent Dorel Popa l-a acuzat pe primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, de organizarea mai multor licitații publice pentru terenuri aflate in litigii. Astfel, Popa, ca fost edil șef al municipiului în mandatul 2000-2004, a afirmat că deține documente privind unele ilegalități comise de primarul Falcă privind licitația organizată pentru construirea unui complex comercial pe amplasamentul Stadionului ACU.