thumb|left
Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” este principalul spital de endocrinologie din București, România. Acesta are 9 secții, 4 cabinete de specialitate, 5 laboratoare, un număr de 402 paturi, 17.428 pacienți tratați, 10.919 pacienți cu spitalizare continua, 6.509 pacienți cu specializare de zi, 387.057 servicii paracilinice și 11.163 consultații realizate în anul 2014.
Istoric Spitalul Sfântul Vincențiu de Paul
În actuala clădire a Institutului Parhon a funcționat Spitalul Sfântul Vincențiu de Paul, afiliat Bisericii Romano-Catolice, cunoscut și drept Spitalul Francez din București (primul spital public gratuit din România). Planul a fost conceput de Vladimir Ghika în 1906, care a apelat la oamenii din înalta societate pentru strângerea de fonduri. Terenul a fost donat de Arion Pâcleanu, iar la cheltuielile pentru construcție a contribuit inclusiv Familia Regală a României. Tot datorită lui Ghika, acest spital a devenit primul din România dotat cu serviciu de ambulanță.
După Primul Război Mondial, autoritățile române au vrut să transforme spitalul în sanatoriu de lux, dar Ghika s-a opus vehement, susținând ca scopul spitalului era tratarea săracilor.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sanatoriul a fost transformat în spital de campanie, Vladimir Ghika venind personal pentru a îi îngriji pe bolnavi.
Institutul C. I. Parhon Fondarea unui institut național de endocrinologie a fost propusă încă din perioada 1935–1936, de către profesorii Constantin Ion Parhon și Ștefan-Marius Milcu, secondați de Marfela Pitiș. În cele din urmă, la 8 noiembrie 1946, prin Secretul-lege nr. 895 emis de regele Mihai I al României, este înființat Institutul de Endocrinologie. Acesta a purtat de la început numele lui C. I. Parhon, autorul (alături de Moise Goldstein) primului manual de endocrinologie din lume, dar și membru fondator și lider al Partidului Comunist Român, care începuse să acapareze puterea în țară la momentul fondării institutului.
Inițial, Institutul a avut sediul la Spitalul Colentina. Însă, în 1948, autoritățile comuniste au naționalizat Spitalul Sfântul Vincențiu de Paul, Vladimir Ghika și călugărițele catolice fiind evacuate din spital, la ordinul lui Parhon, devenit Președinte al Prezidiului M.A.N. (șeful statului). Ghika avea ulterior să fie arestat, bătut și torturat, murind în detenție.
Note
Categorie:Spitale din București Categorie:Fondări în 1906 în România Categorie:Biserica Catolică din România Categorie:Endocrinologie