Un piercing în buză este un tip de piercing corporal care penetrează buzele sau zona înconjurătoare a buzelor și care poate fi realizat într-o varietate de moduri.
Procedură și vindecare thumb|Piercingurile în buză sunt uneori purtate în perechi sau seturi.
Timpul aproximativ de vindecare pentru majoritatea piercingurilor în buză este între 1 și 3 luni; cu toate acestea, există posibilitatea unei infecții grave dacă piercingul nu este îngrijit corespunzător. După finalizarea vindecării, se pot folosi și alte bijuterii. După această perioadă, poate fi prezent un anumit țesut cicatricial (), dar este în mod normal complet dezvoltată și în mare parte vindecată. Îngrijirea ulterioară constă în comprese calde cu soluție salină de două până la trei ori pe zi. Înmuierea rănii timp de trei până la cinci minute cu o soluție salină diluată înmoaie crustele de sânge și limfă atașate de bijuterie. Sub dușul cald, folosind mâinile curate și o cantitate mică de săpun delicat (cum ar fi săpunul de Castilia), se îndepărtează reziduurile rămase. Rotirea sau mișcarea bijuteriei într-un piercing proaspăt nu este recomandată, deoarece poate irita zona și poate prelungi perioada de umflare și vindecare. Apa de gură diluată sau soluția de apă cu sare pot fi de asemenea folosite după mese, alături de periajul dentar, pentru a ajuta la îndepărtarea resturilor și la curățarea piercingului, fiind o practică recomandată de specialiști.
Bijuteria inițială este de obicei un cercel de tip Labret sau un inel cu bilă captivă (captive bead ring), confecționat din titan de grad medical sau un metal similar ușor și inert. Indiferent de tipul de bijuterie utilizat, diametrul și lungimea acesteia vor fi intenționat mai mari pentru a permite spațiu pentru umflarea inițială. După vindecare, bijuteria poate fi înlocuită cu o piesă mai ajustată. O soluție salină preparată în casă din sare de mare neiodată și apă distilată sau filtrată caldă este o metodă comună pentru vindecarea unui piercing în buză și evitarea infecțiilor. Această soluție poate fi folosită pentru clătirea gurii după masă (sau gura poate fi clătită cu apă de gură fără alcool și fără agenți antimicrobieni) și pentru înmuierea părții exterioare a piercingului. Orice produs care conține alcool, peroxid, iod sau săpunuri dure trebuie evitat, deoarece acestea pot irita piercingul proaspăt și pot provoca umflături și traumatisme suplimentare în timpul procesului de vindecare. Utilizarea apei oxigenate (peroxid de hidrogen), a iodului, a uleiului de arbore de ceai, a săpunului antibacterian convențional sau a detergentului de vase poate deteriora sau distruge pielea din interiorul și din jurul piercingului, prelungind procesul de vindecare. Apa oxigenată poate afecta și mai mult zona perforată, ducând la iritarea acesteia. Bijuteria trebuie curățată periodic pentru a preveni acumularea de placă bacteriană.
Tipuri thumb|Unele piercinguri sunt numite „bites” (mușcături): Piercingurile în buză pot fi plasate oriunde în jurul gurii, însă suprafața propriu-zisă a buzei nu este de obicei perforată, cu excepția piercingurilor orizontale și a celor de tip canine bites. Piercingurile în poziții specifice poartă denumiri dedicate. De exemplu, piercingurile Monroe sunt cercei labret purtați pe buza superioară, în locul în care Marilyn Monroe avea celebra sa aluniță. Piercingurile Medusa trec prin centrul buzei superioare (filtrum), perpendicular pe țesut. Piercingurile Labret sunt realizate cu un cercel de tip labret și pot fi perforate central sau lateral. O variație a acestuia este lowbret-ul, plasat mai jos pe barbă. Piercingurile labret verticale trec prin centrul buzei inferioare, paralel cu țesutul. Variația sa se numește lowbret vertical, care începe în interiorul gurii, între buza inferioară și dinți, și coboară drept, ieșind pe marginea inferioară a liniei mandibulei. Piercingurile orizontale în buză sunt foarte rare și implică o tijă orizontală pe buza inferioară care trece prin suprafața acesteia. O altă variație a labretului este cunoscută sub numele de piercing Dahlia. Aceste piercinguri, plasate la colțurile gurii sau foarte aproape de acestea, sunt numite prin referire la uciderea doamnei Dalia Neagră, în care gura victimei a fost tăiată de-a lungul aceleiași linii orizontale pe care sunt plasate aceste perforații. (Vezi .)
Istoric și cultură Culturile precolumbiene din America de Sud foloseau istoric un piercing în buză numit . Piercingul în buză continuă să fie practicat de multe populații, cele mai cunoscute fiind anumite triburi , care poartă decorative mari, de obicei în buza inferioară.
În societatea contemporană, piercingurile în buză sunt relativ comune. Într-un studiu realizat în rândul tinerilor adulți din Israel, 4,3% aveau un piercing corporal prezent sau trecut (fără a include lobul urechii, buza sau piercingul intraoral), iar 5,7%, 6,2% și, respectiv, 15,7% aveau sau avuseseră în trecut un piercing în buză, un tatuaj corporal sau un piercing intraoral.
Riscuri pentru sănătate și complicații Studiile au arătat că persoanele cu piercinguri în buză au un risc de 4 până la 7 ori mai mare de decât persoanele fără piercing. De asemenea, cercetările au indicat un procent mai ridicat de la persoanele cu piercinguri în buză.
Note
Vezi și
Piercing corporal
Labret Piercing în frenul labial
Piercing Monroe Piercing în filtrum Piercing în frenul lingual Piercing în limbă
Legături externe APP: Oral Piercing Aftercare Guidelines APP: Oral Piercing Risks
Categorie:Piercinguri faciale Categorie:Buze