Vasile Bossy

Vasile Bossy () a fost un magistrat, scriitor și parlamentar român, membru al societății literare Junimea. Intrat în magistratură în 1878, a ocupat ulterior funcții la curțile de apel din Galați, București și Craiova, a fost secretar general al Ministerului Justiției, iar în 1905 a ajuns consilier la Curtea de Casație și Justiție.

Biografie Vasile Bosie s-a născut la Iași la 22 octombrie 1855. Tatăl său, numit de asemenea Vasile Bosie, fusese agă și postelnic, iar mama sa era Elena Krupenski. A urmat studiile liceale la Strasbourg. În contextul Războiului Franco-Prusac din 1870 s-a mutat la Bruxelles pentru a-și continua studiile, iar ulterior a revenit în Franța, unde a urmat studii juridice la Paris. Sorin Iftimi confirmă studiile sale la Paris și Bruxelles și faptul că era licențiat în drept.

A intrat în magistratură în mai 1878, la Dorohoi. În octombrie 1879 a fost numit în aceeași calitate la Ilfov, iar între aprilie 1880 și martie 1882 a fost judecător la Iași.

În octombrie 1890 a fost numit procuror de secțiune la Curtea de Apel Galați. Decretul regal de numire îl menționează drept „Vasile Bossy”, licențiat al Facultății Juridice din Paris, fost magistrat și avocat. De la 1 aprilie 1892 a fost procuror la Curtea de Apel București, iar la 21 octombrie același an a devenit secretar general al Ministerului Justiției. Ocupă funcția de secretar general al ministerului, începând din octombrie 1892.

În 1893 a fost consilier la Curtea de Apel Craiova, în 1894 a devenit prim-președinte la instanța din Ilfov, iar în 1895 a fost numit consilier la Curtea de Apel București. În 1905 a fost numit consilier la Curtea de Casație și Justiție, îndeplinind și funcția de inspector general al curților de apel. A fost promovat până la funcția de consilier la Înalta Curte de Casație în 1905.

Activitate politică În plan politic, Bossy a urmat orientarea conservatoare a grupării junimiste, activând ca parlamentar între 1884–1890.

La alegerile din noiembrie 1884, Bossy s-a numărat printre junimiștii aleși în Camera Deputaților. Istoricul Constantin Gane îl enumeră, în relatarea rezultatului alegerilor, alături de Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și alți reprezentanți ai grupării junimiste.

Junimea și activitatea literară Bossy a devenit membru al societății Junimea în 1878.Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, ediție îngrijită de Ioana Pârvulescu, București, Humanitas, 2011, p. 267. În însemnările sale despre membrii societății, Iacob Negruzzi îl consemnează sub forma „Bosie Vasile”, indicând data nașterii, intrarea în Junimea în 1878 și activitatea sa de magistrat. Negruzzi amintește și preocupările literare ale lui Bossy, care redacta aforisme prezentate în cercul junimist fără semnătură.

Prezența sa în cadrul societății este confirmată și de fotografia colectivă a membrilor Junimii din 1883. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași îl identifică în rândul al zecelea sub forma „Vasile Bossie (Bossy)”.

În paralel cu activitatea juridică și politică, Bossy a avut preocupări literare și publicistice. A colaborat la Convorbiri literare, precum și la publicațiile Timpul și Bucarest. Unele dintre textele sale au fost semnate cu pseudonimele Barbu Lăpușneanu și Ștefan Mărăcine.

În 1889 a publicat la București, sub semnătura „B. Bossy”, volumul de poezii în limba franceză Feuilles mortes, tipărit de Imprimeria N. Georgescu. Volumul are 158 de pagini.

Feuilles mortes a fost remarcat și în critica literară a epocii. În 1898, Virgile Rossel a discutat volumul în studiul său La poésie française en Roumanie, publicat în Revue d'histoire littéraire de la France, prezentându-l pe Bossy ca pe un autor de factură clasică și remarcând tonalitatea melancolică a versurilor sale.

Familie Vasile Bossy a fost căsătorit de două ori. Prima căsătorie, încheiată în 1882 cu Irina Cortazi, s-a încheiat prin divorț; din această căsătorie s-au născut două fiice, Magdalena și Maria. În decembrie 1893 s-a căsătorit cu Olimpia Borănescu, fiica lui Ștefan Borănescu și a Mariei Sibiceanu.

Vasile și Olimpia Bossy au locuit la București, într-o casă de pe bulevardul Colțea nr. 74, în care se afla o colecție de obiecte de artă. Printre copiii lui Vasile Bossy s-au numărat diplomatul Raoul Bossy și generalul Robert Bossy.

În documentele și sursele referitoare la acesta sunt întâlnite formele Bosie, Bossie și Bossy. Forma „Bosie” este consemnată ca nume de naștere și apare și la Iacob Negruzzi, în timp ce Biblioteca Centrală Universitară din Iași îl identifică în fotografia Junimii sub forma „Vasile Bossie (Bossy)”. Forma Bossy este atestată oficial cel târziu în 1890, decretul regal privind numirea sa la Curtea de Apel Galați folosind numele „Vasile Bossy”. Biblioteca Academiei Române îl înregistrează, de asemenea, sub forma „B. Bossy (1855–1939)”.

Potrivit cercetării lui Adrian-Bogdan Ceobanu, forma Bossy era deja folosită în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, însă motivul modificării numelui nu poate fi stabilit cu certitudine.

Operă Feuilles mortes, București, Imprimeria N. Georgescu, 1889, 158 p.

Note

Bibliografie Adrian-Bogdan Ceobanu, „From Bosie to Bossy. Contribution to the Biography of a Romanian Diplomat in Italy”, în Ephemeris Dacoromana, serie nouă, vol. XXII, 2020, pp. 195–206. Constantin Gane, P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării, vol. I, București, Editura ziarului „Universul”, 1936. Sorin Iftimi, Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieșene: monumente, ctitori, mentalități, ed. a II-a, Iași, Editura Doxologia, 2014. Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, ediție îngrijită de Ioana Pârvulescu, București, Humanitas, 2011. Virgile Rossel, „La poésie française en Roumanie”, în Revue d'histoire littéraire de la France, vol. 5, 1898, pp. 125–138. Theodor Cornel (coord.), Figuri contimporane din România. Dicționar biografic, partea I, București, Atelierele Socec & Comp., 1909–1914, pp. 379–380.

Categorie:Nașteri în 1855 Categorie:Nașteri pe 22 octombrie Categorie:Decese în 1939 Categorie:Decese pe 16 mai Categorie:Magistrați români Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea Categorie:Oameni asociați cu Societatea Junimea