miniatura|Refugiați georgieni din Osetia de Sud la Tbilisi, pe 10 august 2008. miniatura|Locuințe pentru refugiații din Osetia de Sud. Epurarea etnică a georgienilor din Osetia de Sud a fost o expulzare în masă a etnicilor georgieni, efectuată în Osetia de Sud și în alte teritorii ocupate de forțele rusești și sud-osetiene, care a avut loc în timpul și după războiul Rusia-Georgia din 2008. În total, cel puțin 20.000 de georgieni au fost strămutați cu forța din Osetia de Sud. Scopul general al campaniei de epurare etnică a fost stabilirea unei Osetii de Sud monoetnice în care georgienii să nu mai existe.

Human Rights Watch a concluzionat că „forțele Osetiei de Sud au încercat să epureze etnic” zonele populate de georgieni. În 2009, rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au condamnat „epurarea etnică și alte încălcări ale drepturilor omului din Osetia de Sud, precum și eșecul Rusiei și al autorităților de facto de a pune capăt acestor practici și de a-i aduce pe autorii acestora în fața justiției”. Conform raportului din septembrie 2009 al Misiunii Internaționale Independente de Investigare a Faptelor privind Conflictul din Georgia, „mai multe elemente sugerează concluzia că epurarea etnică a fost efectuată împotriva etnicilor georgieni din Osetia de Sud atât în timpul, cât și după conflictul din august 2008.”IIFFMCG report, vol. II, ch. 7 , pp. 389-394. IIFFMCG website. Retrieved on September 30, 2009Resolution 1647 (2009) and Resolution 1683 (2009) . PACE. Retrieved on October 18, 2009Human Rights Watch (January 23, 2009), Up in Flames: Humanitarian Law Violations and Civilian Victims in the Conflict over South Ossetia, pp. 3, 10, 125, 131.

Dintre cele 192.000 de persoane strămutate în războiul din 2008, 127.000 au fost strămutate în Georgia propriu-zisă, 30.000 în Osetia de Sud, iar alte 35.000 au fugit în Osetia de Nord. Conform recensământului din 2016 efectuat de autoritățile din Osetia de Sud, 3.966 de etnici georgieni au rămas în teritoriul separatist, constituind 7% din populația totală a regiunii, care numără 53.532 de locuitori.

Epurare etnică Politica de epurare etnică a fost afirmată de președintele Osetiei de Sud, Eduard Kokoity, care, în interviul său din 15 august 2008 acordat publicației ruse Kommersant, la întrebarea „Vor fi permise civililor georgieni să se întoarcă?”, a dat următorul răspuns: „Nu intenționăm să mai lăsăm pe nimeni să intre aici”. The Economist a citat, de asemenea, un ofițer de informații din Osetia de Sud pe 22 august, astfel: „Am ars aceste case. Vrem să ne asigurăm că ei [georgienii] nu se pot întoarce, pentru că, dacă se vor întoarce, aceasta va fi din nou o enclavă georgiană și acest lucru nu ar trebui să se întâmple”. The Times a relatat din Gori pe 18 august 2008 că trupele ruse le-ar fi spus civililor georgieni care fugeau din Osetia de Sud: „Putin ne-a dat ordinul ca toți să fie fie împușcați, fie forțați să plece”.

Potrivit lui Rachel Denber, directoare la Human Rights Watch, „în loc să protejeze civilii, forțele ruse au permis forțelor din Osetia de Sud care le-au urmat calea să se angajeze în jafuri și incendieri gratuite și pe scară largă ale caselor georgiene și să ucidă, să bată, să violeze și să amenințe civilii”. Ea a adăugat că „Astfel de atacuri deliberate sunt crime de război și, dacă sunt comise ca parte a unui model răspândit sau sistematic, pot fi urmărite penal ca crime împotriva umanității”. Potrivit HRW, 15.000 din cei 17.500 de georgieni au părăsit Osetia de Sud înainte de sosirea forțelor rusești. La 25 august 2008, vorbind în calitatea sa de președinte al OSCE, ministrul finlandez de externe, Alexander Stubb, a declarat că, în districtul Gori, a fost martor personal la aducerea de către personalul de urgență rusesc a „două camioane pline cu persoane în vârstă” din Osetia de Sud, care fuseseră „smulse din casele lor”. El a concluzionat că „în mod clar încearcă să golească Osetia de Sud de georgieni”. Conform raportului Human Rights Watch din ianuarie 2009 privind războiul din Georgia: „Observațiile [HRW] de pe teren și zecile de interviuri realizate ne-au condus la concluzia că forțele Osetiei de Sud au căutat să epureze etnic acest set de sate georgiene: adică, distrugerea caselor din aceste sate a fost deliberată, sistematică și efectuată pe baza afilierilor etnice și politice imputate ale locuitorilor acestor sate, cu scopul expres de a-i forța pe cei rămași să plece și de a se asigura că niciun fost locuitor nu se va întoarce... [În teritoriul georgian necontestat] Începând cu ocupația rusă a Georgiei și până la sfârșitul lunii septembrie, forțele osetiene, adesea în prezența forțelor rusești, au desfășurat o campanie de violență deliberată împotriva civililor, incendiindu-le și jefuindu-le casele la scară largă și comitând crime în stil execuție, violuri, răpiri și nenumărate bătăi.”Human Rights Watch (January 23, 2009), Up in Flames: Humanitarian Law Violations and Civilian Victims in the Conflict over South Ossetia, pp. 3, 10, 125, 131.

Instanțe internaționale Georgia a început o serie de bătălii legale pentru a trage la răspundere Rusia pentru conflictul din 2008.

În hotărârea din 2021 pronunțată în cauza Georgia vs. Rusia (II), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu se aplică acțiunilor extrateritoriale din faza activă, haotică a unui conflict militar. Cu toate acestea, Curtea a considerat Rusia responsabilă pentru încălcările pe scară largă ale drepturilor omului comise în timpul fazei ulterioare de ocupație, afirmând că Rusia a exercitat un control efectiv asupra teritoriului.

Curtea Penală Internațională și-a încheiat ancheta privind situația din Georgia în decembrie 2022, emitând mandate de arestare pentru trei oficiali de facto din Osetia de Sud, despre care se crede că sunt responsabili pentru crime de război de sechestrare ilegală, tortură, atentate la demnitatea personală, luare de ostatici și transfer ilegal de civili comise în timpul războiului din 2008. Al patrulea suspect, generalul rus Viaceslav Borisov, nu a fost pus sub acuzare deoarece murise în 2021.

La 14 octombrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Rusia să plătească Georgiei peste 250 de milioane de euro pentru încălcările comise în urma războiului.

La 23 iunie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este răspunzătoare pentru tortura și uciderea ilegală a opt prizonieri de război georgieni în timpul războiului din 2008 stabilind jurisdicția și responsabilitatea Rusiei asupra forțelor Osetiei de Sud, în ciuda refuzului legislativ al Moscovei de a executa hotărârile pecuniare.

Note

Vezi și

Epurarea etnică a georgienilor din Abhazia

Categorie:Crime de război Categorie:Războiul Ruso-Georgian