Prințul Grigore Matveevici Cantacuzino (cunoscut și ca Grigori M. Cantacuzin, în ; ) a fost un comandant militar rus din epoca Războaielor Napoleoniene, colonel al Gărzii.

Biografie Fiul prințului moldovean de origine fanariotă Matei Cantacuzino, s-a născut la Iași în 1767. În 1791 s-a mutat în Rusia împreună cu părinții săi. Frații săi au fost Alexandru Cantacuzino (d. 1841), personalitate importantă a luptei pentru independența Greciei, și George Matveevici Cantacuzino (d. 1857), colonel și comandant al Regimentului 9 Ulani de Bug.

La 1 februarie 1784 a fost înrolat cu gradul de caporal în Batalionul 1 al Corpului de Vânători de pe Bug, iar trei ani mai târziu a fost avansat praporcic. A participat la Războiul Ruso-Turc din 1787–1792 și a fost rănit în timpul asaltului asupra Oceakovului. În 1794 s-a remarcat la asaltul asupra cartierului Praga din Varșovia și a fost decorat cu Ordinul Sfântul Vladimir, clasa a IV-a, cu fundă. La 6 iunie 1797 s-a retras din serviciul militar cu gradul de maior.

La 7 aprilie 1802, maiorul Cantacuzino a fost încadrat în Regimentul de Grenadieri Taurida. Împreună cu regimentul a participat la campania din Austria din 1805, în cadrul Războiului celei de-a Treia Coaliții. A fost rănit și luat prizonier de francezi în Bătălia de la Austerlitz. În februarie 1806 a fost eliberat din captivitate, iar la 4 mai a intrat, cu gradul de locotenent-colonel, în Regimentul de Grenadieri al Rusiei Mici.

A participat în Războiul celei de-a Patra Coaliții, la 24 aprilie 1807 a fost avansat colonel pentru meritele dovedite în Bătălia de la Preußisch Eylau. În Bătălia de la Friedland a fost rănit de un fragment de proiectil, iar din cauza rănii a fost nevoit să se retragă din serviciul militar la 26 ianuarie 1808. Meritele sale militare au fost răsplătite cu Sabia de Aur pentru Vitejie.

După încheierea tratamentului, Cantacuzino a revenit în serviciul militar la 3 martie 1811 și a fost încadrat în Regimentul Preobrajenski al Gărzii Imperiale. La 30 mai 1812, colonelul prinț G. M. Cantacuzino a fost numit comandant al Brigăzii 1 din Corpul 5 Infanterie (de rezervă) al Armatei I de Vest. A fost ucis la 26 august (7 septembrie) 1812 în Bătălia de la Borodino.

Note

Bibliografie

Словарь русских генералов, участников боевых действий против армии Наполеона Бонапарта в 1812—1815 гг. [Dicționarul generalilor ruși participanți la acțiunile militare împotriva armatei lui Napoleon Bonaparte în anii 1812–1815] // Российский архив. История Отечества в свидетельствах и документах XVIII—XX вв. [Arhiva Rusă. Istoria Patriei în mărturii și documente din secolele XVIII–XX]. Moscova: Studioul „TRITE”, 1996. Vol. VII, p. 416. . Rummel, V. V.; Golubțov, V. V. Родословный сборник русских дворянских фамилий [Culegere genealogică a familiilor nobiliare ruse]. Vol. 1. Sankt Petersburg, 1886.

Categorie:Familia Cantacuzino Categorie:Comandanți ruși ai războaielor napoleoniene Categorie:Decese în 1812 Categorie:Decese pe 7 septembrie Categorie:Nașteri în 1767 Categorie:Colonei ruși