alt=Rows and rows of people are assembled circularly in a huge chamber at the European Parliament|miniatura|Parlamentul European în timpul unei sesiuni plenare din 2014 Procedurile parlamentare sunt regulile, etica și obiceiurile acceptate care guvernează ședințele unei adunări sau organizații. Scopul lor este de a permite o deliberare ordonată asupra chestiunilor de interes pentru organizație și, astfel, de a ajunge la sentimentul sau voința majorității adunării cu privire la aceste chestiuni. Organizațiile autonome urmează procedura parlamentară pentru a dezbate și a lua decizii de grup, de obicei prin vot, cu cele mai mici fricțiuni posibile.
Regulile de ordine constau în reguli redactate de organismul însuși (adesea denumite regulamente), de obicei completate de o autoritate parlamentară publicată, adoptată de organism. De obicei, adunările legislative naționale, statale sau provinciale și alte adunări legislative la scară largă au reguli de ordine extinse, scrise intern, în timp ce organismele nelegislative redactează și adoptă un set limitat de reguli specifice, după cum apare nevoile.
Istorie Termenul de procedură parlamentară își primește numele de la utilizarea sa în sistemul parlamentar de guvernare.
În 1377, parlamentele Angliei au început să numească coordonatorul ședințelor parlamentare drept președinte. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, au început să adopte reguli de ordine:
Un singur subiect ar trebui discutat pe rând (adoptat în 1581)Slater, Victor Louis. (2002). The Political History of Tudor and Stuart England: A Sourcebook, p. 72. Atacurile personale trebuie evitate în dezbateri (1604) Dezbaterea trebuie să se limiteze la meritele problemei (1610) Împărțirea unei chestiuni în părți care urmează să fie votate separat (1640)
Procedurile parlamentare de la Westminster sunt urmate în mai multe țări din Commonwealth, inclusiv Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă, India și Africa de Sud, precum și în Irlanda.
Regulile Congresului Statelor Unite au fost dezvoltate pe baza procedurilor parlamentare utilizate în Marea Britanie. Legislaturile multor națiuni urmează procedura parlamentară americană, inclusiv Indonezia, Filipine, Mexic și Coreea de Sud. În Japonia, negocierile informale sunt mai importante decât procedurile formale. Procedurile Dietei Japoniei s-au îndepărtat de modelul parlamentar britanic, când, în Japonia ocupată, s-au depus eforturi pentru alinierea procedurilor parlamentare japoneze cu practicile Congresului american.Jefferson, Thomas. (1820). A manual of parliamentary practice for the use of the Senate of the United States, p. vi.Mulgan, Aurelia George. (2000). The Politics of Agriculture in Japan, p. 292.Reischauer, Edwin O. and Marius B. Jansen. (1977). The Japanese Today: Change and Continuity, p. 250.
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1957) prevede că Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană adoptă propriile norme. Pentru Parlament, acesta este Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
Note
Vezi și
Filibuster Luarea deciziilor Luarea deciziilor în grup Obstrucționism
Categorie:Proceduri parlamentare