Alegerile de stat din Berlin din 2026 au avut loc pe 20 septembrie pentru alegerea celei de-a 20-a Camere a Reprezentanților din Berlin (Abgeordnetenhaus), pentru un mandat de cinci ani. Alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Inferioară din 2026 au avut loc în aceeași zi, la două săptămâni după rezultatul zdrobitor înregistrat la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt din 2026, care a contribuit, probabil, la mobilizarea sprijinului pentru Alternativa pentru Germania (AfD).

Din cauza numeroaselor nereguli, alegerile regionale din Berlin din septembrie 2021 au fost invalidate în 2022 și repetate în februarie 2023, scrutin în urma căruia membrii au fost aleși doar pentru restul mandatului. Kai Wegner (CDU) deține funcția de primar guvernator al Berlinului din aprilie 2023, conducând Senatul Wegner (o coaliție CDU-SPD); el a fost însă ținta criticilor și nu candidează pentru un nou mandat de primar.

Partidele din guvernul aflat la final de mandat – CDU și SPD – precum și Verzii au pierdut aproximativ o treime din susținere, în timp ce formațiunile Stânga (Die Linke) și AfD și-au dublat scorul, iar BSW a ratat la limită intrarea în parlament. Partidul Stânga, având-o drept cap de listă pe Elif Eralp, a devenit cel mai mare partid dintr-un land pentru a doua oară, după alegerile din Turingia din 2019. Având în vedere politica de cordon sanitar față de extrema dreaptă aplicată AfD-ului, precum și refuzul CDU de a colabora cu Stânga, este necesară cooperarea între trei dintre celelalte patru partide. Atât SPD, cât și Verzii și-au exprimat disponibilitatea de a forma o coaliție cu Stânga.

Acestea sunt primele alegeri din Berlin din 1990 încoace în care nici SPD, nici CDU nu au obținut primul loc.

Data alegerilor Cu excepția cazului în care parlamentul decide dizolvarea anticipată, alegerile pentru cea de-a 20-a legislatură a Camerei Reprezentanților din Berlin (Abgeordnetenhaus) vor avea loc la 20 septembrie 2026. Articolul 54 din Constituția Berlinului prevede că alegerile ordinare trebuie să aibă loc nu mai devreme de 56 de luni și nu mai târziu de 59 de luni de la începutul legislaturii Camerei Reprezentanților. Cea de-a 19-a legislatură a Camerei Deputaților din Berlin s-a constituit la 4 noiembrie 2021.

Sistem electoral Abgeordnetenhaus este ales prin sistemul de reprezentare proporțională mixtă. 78 de membri sunt aleși în circumscripții uninominale prin sistemul majoritar uninominal (câștigătorul ia totul). Ulterior, 52 de membri sunt desemnați prin reprezentare proporțională compensatorie, fiind repartizați în cele douăsprezece districte ale Berlinului. Alegătorii dispun de două voturi: „primul vot” pentru candidații din circumscripțiile uninominale și „al doilea vot” pentru listele de partid, pe baza cărora se ocupă locurile alocate proporțional. Numărul minim de membri ai Abgeordnetenhaus este de 130, însă, în cazul apariției unor mandate suplimentare (rezultate din faptul că un partid câștigă mai multe mandate uninominale decât i-ar reveni conform proporționalității), se adaugă mandate de compensare pentru a asigura proporționalitatea. Pentru Abgeordnetenhaus se aplică un prag electoral de 5% din voturile valabil exprimate; partidele care nu ating acest prag sunt excluse din legislativ – cu excepția cazului în care câștigă cel puțin o circumscripție uninominală, situație în care sunt exceptate de la pragul menționat și devin eligibile pentru obținerea de mandate.

Context La alegerile regionale repetate din Berlin, desfășurate în 2023, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), aflată în opoziție, a obținut 28% din voturi – o creștere de peste zece puncte procentuale – și s-a impus detașat drept cel mai mare partid, o performanță pe care nu o mai atinsese din 1999. Toate cele trei partide aflate la guvernare au înregistrat scăderi; SPD a obținut cel mai slab rezultat din ultimul secol (18,4%), reușind să se mențină în fața Verzilor la o diferență de doar 53 de voturi. De asemenea, partidul Stânga (Die Linke) a coborât la 12%. Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 9%, în timp ce Partidul Liber Democrat (FDP) a scăzut la 4,6% și și-a pierdut toate mandatele. Per total, guvernul în exercițiu și-a păstrat o majoritate redusă. CDU a revendicat dreptul de a guverna, având în vedere clasarea pe primul loc, în timp ce primarul Franziska Giffey și-a exprimat intenția de a rămâne la guvernare. Partidul Stângii a pledat pentru reînnoirea coaliției aflate la final de mandat.

În urma unor discuții între părți, SPD și CDU au votat, la începutul lunii martie, începerea negocierilor pentru o mare coaliție. Liderul CDU, Kai Wegner, a fost confirmat în funcția de primar pe 27 aprilie, după trei runde de vot.

Înlocuirea lui Wegner Wegner a fost aspru criticat pentru absența sa și pentru modul deficitar de comunicare în urma atacului incendiar din 3 ianuarie 2026 asupra rețelei electrice din Berlin, mai ales după ce s-a aflat că a petrecut o parte a zilei jucând tenis cu partenera sa, Katharina Günther-Wünsch, în loc să gestioneze criza. Scandalul a generat tensiuni în cadrul coaliției, iar partidele din opoziție l-au acuzat că a mințit cu privire la locul în care se afla în acea zi. Publicația Der Tagesspiegel a relatat pe 7 iulie, citând Cancelaria Senatului, că Wegner nu efectuase niciun apel telefonic oficial legat de pana de curent până la ora 12:45 – la aproape șapte ore după atac –, fapt ce contrazicea declarația sa publică anterioară, potrivit căreia începuse să coordoneze intervenția în jurul orei 08:00. Ulterior, nemulțumirea din cadrul propriului partid s-a amplificat, iar pe 10 iulie Wegner a renunțat la candidatura sa ca lider al listei CDU pentru aceste alegeri. El a refuzat să demisioneze din funcție și a rămas candidatul CDU în circumscripția sa, Spandau 5. Cu toate acestea, a exclus posibilitatea de a face parte din viitorul guvern (senat) în cazul în care CDU ar ajunge la guvernare.

În seara zilei de 10 iulie, senatorul pentru finanțe Stefan Evers a fost desemnat să-i ia locul lui Wegner.

Sondaje și potențiale coaliții În cele două luni premergătoare alegerilor, CDU, AfD și partidul Stânga (Die Linke) au figurat, pe rând, drept cel mai mare partid în cel puțin un sondaj de opinie. Și câștigătorii alegerilor recente au fost diverși: SPD câștigase alegerile regionale din Berlin din 2021 (ulterior invalidate), CDU s-a impus la scrutinul repetat din Berlin din 2023, Verzii au câștigat alegerile locale și pentru Parlamentul European din 2024, iar partidul Stânga a ieșit învingător la alegerile federale germane din 2025.

Sondajele din luna august indicau faptul că cinci partide se situează în intervalul 15%–20%, ceea ce face imposibilă din punct de vedere matematic continuarea marii coaliții CDU–SPD sau formarea oricărei alte coaliții formate din două partide. Acestea prevăd că o coaliție de tip „Kenya” (CDU–SPD–Verzii) ar putea deține majoritatea, însă Werner Graf, principalul candidat al Verzilor, a exclus colaborarea cu CDU. Prin urmare, o coaliție formată din Die Linke, Verzi și SPD este cea mai probabilă variantă capabilă să asigure o majoritate. Aceeași formulă de coaliție, dar condusă de SPD (așa-numita coaliție „roșu-roșu-verde”), a guvernat Berlinul în perioada 2016–2023. AfD se confruntă cu o politică de izolare („cordon sanitar”), întrucât toate celelalte partide importante refuză să colaboreze cu această formațiune, iar niciun alt partid nu este cotat cu șanse de a atinge pragul electoral de 5%. De asemenea, la nivel federal, CDU a adoptat o „rezoluție de incompatibilitate” care interzice partidului – precum și oricărei structuri interne a acestuia – să colaboreze cu partidul Die Linke.

Elif Eralp, candidatul principal al Partidului Stângii (Die Linke), a declarat public că o condiție nenegociabilă („linie roșie”) pentru participarea la orice coaliție este inițierea exproprierii locuințelor deținute de marile companii – măsură aprobată cu o majoritate covârșitoare de alegători în cadrul referendumului consultativ din 2021 intitulat „Deutsche Wohnen & Co. enteignen” (Exproprierea Deutsche Wohnen & Co.). (Articolul 15 din Legea Fundamentală conferă guvernului puterea de a adopta o lege care să permită preluarea terenurilor, a resurselor naturale și a mijloacelor de producție în scopul socializării, cu acordarea unei despăgubiri echitabile proprietarului; această prevedere nu a fost însă niciodată aplicată anterior). Krach a replicat că nu ar accepta această condiție și a acuzat Partidul Stângii că „trasează o linie roșie aici deoarece nici măcar nu doresc să guverneze, preferând să rămână într-o opoziție radicală”. La rândul său, Graf a afirmat că partidul său se consideră obligat să respecte rezultatul referendumului și a îndemnat cele două partide de stânga să-și soluționeze divergențele și, în schimb, să „traseze linii verzi”.

Partide Tabelul de mai jos enumeră partidele reprezentate anterior în cel de-al 19-lea Abgeordnetenhaus din Berlin. NumeIdeologieLider(i) candidat/țiRezultatele din 2023 PrezentVoturiLocuriCDUUniunea Creștin-Democrată din GermaniaCreștin-democrațieStefan Evers28.2%SPDPartidul Social Democrat din GermaniaSocial democrațieSteffen Krach18.4%GrüneAlianța 90/VerziiPolitică verdeWerner Graf18.4%LinkePartidul StângiiSocialism democraticElif Eralp12.2%AfDAlternativa pentru GermaniaPopulism de dreaptaKristin Brinker9.1%BSWAlianța Sahra WagenknechtConservatorism de stângaAlexander KingMichael LüdersNu a existat

Toate partidele reprezentate în prezent în Abgeordnetenhaus au dreptul automat de a depune o listă de candidați, fără a fi necesară colectarea de semnături. Partidele mai mici trebuie să își însoțească listele de 2.200 de semnături. Toate partidele admise pot opta fie pentru depunerea unei liste la nivelul întregului land, fie pentru liste la nivel de sector, în unul sau mai multe dintre cele 12 sectoare ale Berlinului. Dintre partidele consacrate, CDU, Die Linke și SPD au depus liste în toate sectoarele, în timp ce AfD, BSW și Verzii au depus o singură listă la nivelul întregului land.

Următoarele partide mici au fost aprobate să participe la alegeri: Partidul Muntelui, ÜberParty (Bergpartei) – listă doar în sectorul Friedrichshain-Kreuzberg Partidul Comunist al Germaniei (DKP) Patria (Heimat) – liste doar în sectoarele Lichtenberg și Treptow-Köpenick Partidul Democrat-Ecologist (ÖDP) Partidul pentru Muncă, Statul de Drept, Protecția Animalelor, Promovarea Elitelor și Inițiativa Democratică de Bază (Die PARTEI) Partidul Progresului (PdF) Partidul Egalității Socialiste (SGP) Partidul pentru Oameni, Climă și Protecția Animalelor (Tierschutzpartei) Die Urbane Volt Germania

Următoarele partide mici au depus o listă la nivel statal, dar nu au fost aprobate deoarece nu au îndeplinit cerința privind numărul de semnături: Partidul Democrației de Bază (dieBasis) Alegători Liberi (FW) Frontul European al Nesupunerii Realiste (MERA25) Partidul Pirat

Sondaje de opinie