Ioan Goia () a fost un medic internist și profesor universitar român, a cărui activitate a fost legată în principal de semiologie medicală și propedeutică medicală. La 15 februarie 1930 a devenit profesor titular al Catedrei de Semiologie Medicală a Facultății de Medicină din Cluj, iar în anul universitar 1938–1939 era director al Clinicii Medicale II (Semiologie). Împreună cu Iuliu Hațieganu, a elaborat Tratat elementar de semiologie și patologie medicală, primul volum al lucrării fiind distins de Academia Română cu Marele Premiu „Oroveanu”.

Biografie

Formarea și începutul carierei

Ioan Goia s-a născut la 21 august 1892 la Sohodolul de Arieș, fiind primul fiu al preotului Dumitru Goia și al Elenei Goia, născută Motora. A urmat școala primară la Sohodol și Abrud, apoi cursuri liceale la Sibiu și la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde și-a susținut bacalaureatul.

În 1911 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Cluj, obținând diploma de medic în 1918. În timpul Primului Război Mondial a activat ca medic stagiar și secundar într-un spital de campanie condus de Iuliu Hațieganu.

În 1919, Goia și Hațieganu au vizitat clinicile și facultățile de medicină din București și Iași pentru familiarizarea cu terminologia medicală românească. În toamna aceluiași an, Goia a fost numit șef de lucrări la clinica medicală condusă de Hațieganu. În 1925 a devenit conferențiar titular la Catedra de Propedeutică Medicală.

Profesor de semiologie la Cluj

La 15 februarie 1930, Ioan Goia, până atunci conferențiar definitiv, a fost numit profesor titular al Catedrei de Semiologie Medicală. Anuarul Universității „Regele Ferdinand I” precizează că ocupa deja catedra în calitate de conferențiar și că numirea s-a făcut prin Înaltul Decret Regal nr. 596 din 21 februarie 1930.

În anul universitar 1938–1939 era director al Clinicii Medicale II (Semiologie). În același an a susținut 55 de cursuri pentru studenții anului al III-lea, care cuprindeau noțiuni de propedeutică medicală și semiologia aparatelor respirator, circulator, digestiv și urinar, precum și semiologia pancreasului, ficatului și splinei.

La 29 octombrie 1939, activitatea didactică de semiologie s-a mutat în clădirea de pe strada Clinicilor, cunoscută sub numele de „Palatul Nou”.

În urma Dictatului de la Viena din 1940, Facultatea de Medicină din Cluj și-a continuat activitatea în refugiu la Sibiu. Goia a activat acolo împreună cu corpul profesoral al facultății și a revenit la Cluj în 1945.

Anii de după 1948

După 1948, o parte dintre colaboratorii apropiați ai lui Goia au fost îndepărtați din clinică. Potrivit unei evocări biografice publicate în Medical Connections, Goia a fost, la rândul său, supus unei „ședințe de analiză a muncii”, în cursul căreia s-a încercat îndepărtarea sa de la conducerea catedrei, fiindu-i imputate „naționalismul”, „șovinismul”, „rasismul” și „lipsa de principialitate”.

Cazul lui Goia este analizat și în cercetarea istoricului Victoria Grozav Biriș asupra învățământului medical clujean din perioada regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lucrarea îi consacră subcapitolul „Ancheta profesorului dr. Ioan Goia” și documentează existența unei ședințe de partid în care urma să fie destituit din funcția de șef de clinică, cazul fiind analizat în contextul presiunii exercitate de organele locale de partid asupra deciziilor administrative ale Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj.

Goia și-a continuat activitatea universitară până în 1962. După pensionare a activat ca profesor consultant, iar în același an i-a fost acordat titlul de „Om de știință emerit”. În 1969 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe Medicale.

Ioan Goia a murit la 10 ianuarie 1982 la Cluj-Napoca.

Activitatea didactică și științifică

Activitatea științifică a lui Goia s-a desfășurat în domeniul medicinei interne și al semiologiei. Printre temele cercetate s-a numărat limfogranulomatoza malignă. În 1932 a publicat în Clujul Medical studiul „Contribuțiuni la prognosticul limfogranulomatozei maligne în legătură cu 80 de cazuri”.

O parte importantă a activității sale didactice a fost reprezentată de elaborarea lucrărilor de semiologie. Împreună cu Iuliu Hațieganu și cu mai mulți colaboratori ai școlii medicale clujene a realizat Tratat elementar de semiologie și patologie medicală. Primul volum a apărut la Cluj în 1934, iar volumul al doilea în 1936. O recenzie contemporană a celui de-al doilea volum preciza că primul volum fusese distins de Academia Română cu Marele Premiu „Oroveanu”.

Volumul al treilea al tratatului, realizat de Hațieganu și Goia în colaborare cu Ioan Gavrilă, T. Spârchez și P. Surianu, a apărut la Cluj în 1939 și avea 674 de pagini.

Goia a publicat și lucrări consacrate bolilor infecțioase și infecției de focar. În 1927 a apărut Boalele infecțioase și profilaxia lor, iar în 1944 a publicat la Sibiu Infecția de focar. Ediția franceză, L'infection de foyer: «Focal infection». Étiologie et physio-pathologie, formes cliniques, prophylaxie, traitement, a apărut în 1946.

După pensionare a publicat Propedeutică medicală (1964), lucrare de semiologie și propedeutică medicală.

Activitatea în cadrul ASTREI

Ioan Goia a desfășurat activitate și în cadrul Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). În 1931 era vicepreședinte al Despărțământului Cluj al organizației. În această calitate a semnat, la 17 decembrie 1931, convenția încheiată între Universitatea din Cluj, ASTRA și Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj pentru folosirea unui teren destinat dezvoltării parcului sportiv universitar.

În colecția „Biblioteca Medicală și Igienică a Astrei” a publicat în 1927 volumul Boalele infecțioase și profilaxia lor.

Distincții și recunoaștere

La 17 aprilie 1930, Ioan Goia a fost numit membru al Ordinului „Coroana României” în gradul de Comandor.

Primul volum al Tratatului elementar de semiologie și patologie medicală, realizat împreună cu Iuliu Hațieganu, a fost distins de Academia Română cu Marele Premiu „Oroveanu”.

În 1962 Goia a primit titlul de „Om de știință emerit”, iar în 1969 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe Medicale.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” îl prezintă în istoricul disciplinei Medicală II drept „părintele semiologiei din Transilvania”. Amfiteatrul Clinicii Medicale II îi poartă numele. Sala a fost reabilitată și reinaugurată în 2023.

În Muzeul Școlii de Medicină și Farmacie din Cluj a fost amenajată o încăpere dedicată memoriei lui Ioan Goia. În prezentarea muzeului, istoricul medicinei Cristian D. Bârsu îl menționează drept fondator al celei de-a doua Clinici de Medicină Internă din Cluj și al școlii clujene de semiologie; majoritatea mobilierului expus în această încăpere provenea din fostul său birou de la clinică.

Lucrări (selecție)

Boalele infecțioase și profilaxia lor, Cluj, Editura Subsecției Medicale și Igienice a ASTREI, 1927; Iuliu Hațieganu și Ioan Goia, Tratat elementar de semiologie și patologie medicală, vol. I, Cluj, Cartea Românească, 1934; Iuliu Hațieganu și Ioan Goia, Tratat elementar de semiologie și patologie medicală, vol. II, Cluj, Cartea Românească, 1936; Iuliu Hațieganu și Ioan Goia, în colaborare cu Ioan Gavrilă, T. Spârchez și P. Surianu, Tratat elementar de semiologie și patologie medicală, vol. III, Cluj, Cartea Românească, 1939; Infecția de focar, Sibiu, Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”, 1944; L'infection de foyer: «Focal infection». Étiologie et physio-pathologie, formes cliniques, prophylaxie, traitement, ediția a II-a, București, 1946; Propedeutică medicală, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1964.

Note

Bibliografie

Bumbuluț, Călin, „Profesor Dr. Ioan Goia (1892–1982)”, Medical Connections, nr. 2 (22), iunie 2011, p. 125. Grozav (căs. Biriș), Victoria, Învățământul medical clujean în epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej, teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie, Cluj-Napoca, 2024. Suliman, Maria-Gabriela, „Repere medicale de-a lungul istoriei 2022 (II)”, Farmacist.ro, 28 noiembrie 2022. Anuarul Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj pe anul școlar 1929–1930, Cluj, Tipografia Națională S.A., 1930. Anuarul Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj pe anul școlar 1938–1939, Cluj, Tipografia „Cartea Românească”, 1940.

Legături externe

„Medicală II”, istoricul disciplinei, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Călin Bumbuluț, „Profesor Dr. Ioan Goia (1892–1982)”, Medical Connections, 2011 Victoria Grozav Biriș, „Învățământul medical clujean în epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej”, rezumatul tezei de doctorat, UBB, 2024

Categorie:Nașteri în 1892 Categorie:Nașteri pe 21 august Categorie:Decese în 1982 Categorie:Decese pe 10 ianuarie Categorie:Medici români Categorie:Interniști români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Oameni din județul Alba