Constantin Avram (n. 19 februarie 1911, Ciumași, Bacău – d. 20 februarie 1987, Timișoara) a fost un inginer român, specialist în beton armat, membru corespondent al Academiei Române.

Educație

A urmat Școala de Geniu la București. La Versailles a continuat studiile la Ecole Militarie et d'Application du Genie. Când s-a întors în țară a urmat cursurile Facultății de Construcții Civile la Politehnica din București. În 1940 a obținut diploma de inginer constructor. A fost asistent la disciplina beton armat în cadrul Școlii Politehnice din București în perioada 1940-1948.

Funcții ocupate

Din 1948 a fost profesor universitar la Facultatea de Construcții a Politehnicii din Timișoara. Disciplina pe care a predat-o a fost betonul armat din 1948 până în 1975. Ocupă funcția de șef al Catedrei de beton armat în clădiri din 1953 până în 1975. A deținut funcția de rector al Politehnicii din Timișoara între anii 1963-1971. Între anii 1963-1971 a fost rector al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara.de Sabata, p. 4

Proiecte

A desfășurat o activitate tehnică de proiectant la Biroul de studii și antrepriza de construcții București (1940-1948). S-a implicat în mai multe proiecte în calitate de constructor și consilier tehnic.A participat la construirea uzinelor de la Reșița și a complexului hidroenergetic de la Văliug, a combinatului siderurgic din Hunedoara,etc.

În 1963 devine membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a fost membru al Comitetului European al Betonului din Paris, iar în 1980 este distins cu Medalia de Argint a Federației Internaționale a Precomprimării.

Distincții Medalia Muncii (31 mai 1957) „pentru merite deosebite în muncă, cu ocazia celui de al II-lea Congres al Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor din Republica Populară Romînă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 249 din 31 mai 1957 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor ingineri și tehnicieni, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 16, 19 iunie 1957, p. 121. A primit distincția onorfică de Profesor Universitar Emerit.

Opere 1949, 1952, 1959, 1965, 1981: Grinzi continue; 1952: Betonul armat. Proiectarea și dimensionarea secțiunilor; 1959: Manual pentru calculul construcțiilor; 1971(în colab.): Rezistențele și deformațiile betonului; 1975(în colab.):Structuri compuse oțel-beton și beton precomprimat-beton armat; 1978 (în colab.)Structuri spațiale; 1979 (în colab.)Proiectarea economică a elementelor de construcții din beton armat; 1980: Noi tipuri de betoane speciale; 1981(în colab.):Concrete strenght and strains; 1984(n colab.):Space structures; 1984 Structuri de beton armat. Metoda elementelor finite. Teoria echivalențelor; 1992 (postum): Numerical Analysis of Reinforced Concrete Structures.

Note

Bibliografie Coleta de Sabata, Ioan Munteanu - Remember: Profesori ai Școlii Politehnice Timișorene, Timișoara: Editura Helicon, 1993, ISBN 973-9133-44-4

Legături externe Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, 2011. Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A

Categorie:Nașteri în 1911 Categorie:Nașteri pe 19 februarie Categorie:Decese în 1987 Categorie:Decese pe 20 februarie Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române Categorie:Ingineri constructori români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Rectori ai Universității Politehnica Timișoara Categorie:Oameni de știință români din secolul al XX-lea Categorie:Ofițeri ai Forțelor Terestre Române Categorie:Timișoreni