Matei Socor

Matei Socor () a fost un compozitor proletcultist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1952.

Biografie Matei Socor s-a născut la data de 15 septembrie 1908 în orașul Iași, ca fiu al cunoscutului ziarist Emanoil Socor (1881-1951), descendent al unei familii cu rǎdǎcini în comunitatea armeneascǎ.Richard Constantinescu, Prof. dr. Gabriel Socor, deschizător de drumuri , Viața medicală, Numărul 49 (1091), 10 decembrie 2010Emilian Pal, „Virusul medicinei transmis pe cale genetică”, Ziarul de Roman, 23 aprilie 2012 A urmat cursurile primare și liceale în Iași, efectuând apoi studii la Conservatorul din București (1927-1929), având ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi și Constantin Brăiloiu. Urmează, apoi, studii de perfecționare la Conservatorul din Leipzig cu maeștri ai compoziției și dirijatului de orchestră (1930-1933).

Revenit în România, Matei Socor a lucrat ca cercetător etnolog și dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din București. Aici a colaborat cu Constantin Brăiloiu, cu care a alcătuit o serie de culegeri de folclor. A devenit membru al PCR în ilegalitate. După preluarea puterii de către regimul comunist, Matei Socor s-a pus în slujba noii puteri, fiind numit în funcția de președinte al Comitetului de Radiodifuziune și președinte al Uniunii Compozitorilor din RPR (1949-1954). Matei Socor a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1952 - 1957.http://digitool.bibmet.ro:1801/view/action/singleViewer.do?dvs=1543326466427~127&locale=en_US&VIEWER_URL=/view/action/singleViewer.do?&DELIVERY_RULE_ID=10&application=DIGITOOL-3&forebear_coll=1574&frameId=1&usePid1=true&usePid2=true

În revista Muzica cu nr. 1, din 1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, Matei Socor afirma, în „Cuvânt înainte”, că trebuie pornită o luptă deschisă împotriva influențelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală. Tot în revista Muzica, în 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze.Incursiune în istoria muzicii românești contemporane, de Petre Brâncuși

A continuat să lucreze și ca dirijor în diferite concerte simfonice din țară și din străinătate. Cu toate acestea, Matei Socor s-a remarcat în principal prin compozițiile sale muzicale, în care se remarcă polifonia și subtilitatea armoniei.

Compozițiile sale muzicale s-au inspirat din actualitatea politică a Republicii Populare Române, încadrându-se în muzica proletcultistă. Matei Socor este autorul muzicii pentru două imnuri de stat a României: Zdrobite cătușe (imn național între anii 1948 și 1953, pe versuri de Aurel Baranga) și Te slăvim, Românie! (imn național între anii 1953 și 1977, pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu).

De asemenea, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, a compus piese de inspirație social-politică: Cum Jiul își curge necazul la vale (1942) și De-ajuns, României, calvarul (1944). După instaurarea regimului comunist în România, a realizat și alte coruri cum ar fi: Steagul Partidului, Să fii partidului oștean și alte lucrări inspirate din tematica propagandei socialiste.

Cântecele sale au însoțit cu entuzism politica construirii socialismului în România. În anul 1952, Matei Socor a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a primit titlul de Maestru emerit al artei și laureat al Premiului de Stat.

Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic Mama (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul Stejarul din Borzești (1966), frescă eroică inspirată de versurile lui Dan Deșliu.

În domeniul muzicii de cameră, a scris mai multe compoziții pentru orchestră, dintre care menționăm următoarele: Sonata pentru pian (1932) Concertul de cameră pentru șapte instrumente (1936) Concertul pentru orchestră cu clarinet, corn și violoncel (1939) Passacaglia pentru violoncel și orchestră de cameră (1941) Cântarea României și Concertul pentru vioară și orchestră (1955) Trei salviri (1969) - sextet de suflători, o veritabilă sinteză a experienței sale

În ultimii ani, de viață a compus opera Conu Leonida față cu reacțiunea, reprezentată pe scena Operei Române din București (28 decembrie 1978). Operele sale au fost tipărite și editate pe disc. Matei Socor a încetat din viață la data de 30 mai 1980, în orașul București.

Este tatăl analistului politic Vladimir Socor.

Premii Premiul de Stat al Republicii Populare Române pentru lucrările de o deosebită valoare efectuate în anul 1949 în domeniul Muzicii, clasa I-a (8 martie 1951), „pentru compozițiile muzicale: «Colo noaptea’n zare» și poemul simfonic «Mama»”Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 205 din 8 martie 1951 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Române și titlul de „Laureat” pentru lucrările efectuate în anul 1949, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 30, luni 12 martie 1951, p. 376.

Distincții titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română (28 aprilie 1951)Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 88 din 28 aprilie 1951 privind acordarea titlului de Artist al Poporului din Republica Populară Română; Artist Emerit al Republicii Populare Române; Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 50, duminică 29 aprilie 1951, pp. 561–562. Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 111. Ordinul „23 August” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 181. Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 393. Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 624.

Aprecieri critice

Note

Bibliografie Viorel Cosma - Compozitori și muzicologi români. Mic lexicon. (Ed. Muzicală, București, 1965) Viorel Cosma - Muzicieni români. Lexicon. (Ed. Muzicală, București, 1970) Mihail Jora - Momente muzicale (Ed. Muzicală, București, 1968) Ionel Maftei - Personalități ieșene (vol. IV, 1987) Iosif Sava și Luminița Vartolomei - Dicționar de muzică (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979) Crotty, Joel. 2007. “A preliminary investigation of music, socialist realism, and the Romanian experience, 1948-1959: (Re)reading, (re)listening, and (re)writing music history for a different audience.” Journal of Musicological Research 26 (2-3): 156–76.

Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S

Categorie:Nașteri în 1908 Categorie:Nașteri pe 15 septembrie Categorie:Decese în 1980 Categorie:Decese pe 30 mai Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române Categorie:Armeni români membri ai Academiei Române Categorie:Compozitori de imnuri naționale Categorie:Compozitori români Categorie:Comuniști români Categorie:Decese în București Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August Categorie:Decorați cu Ordinul Tudor Vladimirescu Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Dirijori români Categorie:Ieșeni Categorie:Muzicieni români Categorie:Proletcultism Categorie:Realism socialist