Liviu Ciulei (Ioan Liviu;Lista membrilor DACIN SARA , orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28 ) a fost regizor, actor, scenograf, arhitect și profesor universitar român. A fost artist emerit (1957).
Biografie A fost nepot al unor săteni din Rusca (la circa 5 km de Huși, pe drumul către „Cantemir”). Este rudă cu scriitorii Aurel Ciulei și Emil Ciulei. A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), apoi Facultatea de Arhitectură (pe care a absolvit-o în 1949).Liviu Ciulei, un artist total | ROL.ro A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic în piesa Încătușarea, după piesa "Animal Kingdom" scrisă de Philip Barry iar la Teatrul „Odeon“ a jucat pentru prima oară rolul lui Puck din Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, în 1946, după absolvirea Conservatorului. Tot în 1946 a debutat și ca scenograf, punând în scenă piesa lui George Marcovici, Povestea munților. Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, (mai târziu numit Teatrul „Bulandra”), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1951 a debutat în cinematografie cu rolul lui Dumitru Scăpău din pelicula În sat la noi avându-i ca regizori pe Jean Georgescu și Victor Iliu. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. A mai montat, printre altele: Opera de trei parale (Bertolt Brecht), O scrisoare pierdută (Ion Luca Caragiale), Azilul de noapte (Maxim Gorki), Leonce și Lena (Georg Büchner), Elisabeta I (Paul Foster).
A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului „Bulandra”, între anii 1963 și 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera Revizorul, montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul „Bulandra” devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu.
miniatura|stanga|Lica Gheorghiu și Liviu Ciulei în Soldați fără uniformă (1963) În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat la Securitate de către Ion Besoiu și a avut reclamații făcute de către Radu Beligan la aceeași instituție.Exclusiv | Conform Securității, Radu Beligan a desființat, în 1982, piesa «O scrisoare pierdută», regizată de Liviu Ciulei, pe motiv că acesta plecase din țară: "O crimă pentr...Ultimele știri online, știri de ultima ora | ROL.ro Liviu Ciulei a debutat în SUA în 1974, la Arena Stage din Washington D.C.
A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al Teatrului „Tyrone Guthrie” din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Universitatea Columbia și Universitatea din New York din orașul New York. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului „Bulandra”.
A realizat scenografia a 125 de spectacole.
Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului „Bulandra”, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești.
A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola,Actrița Clody Bertola, soția regizorului Lucian Pintilie, a încetat din viață | adevarul.ro cu scenografa Ioana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter. Fiul celei de-a treia soții (al unui scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui adoptiv. Trupul său a fost incinerat.Asociația Cremaționistă Amurg din România - Români celebri care au fost incinerați
Regie de teatru Clipe de viață, de William Saroyan, regia artistică
La Teatrul „Bulandra” / Municipal Nebuna din Chaillot, de Jean Giraudoux (1957) "Omul care aduce ploaia", de Richard Nash (1957) "Azilul de noapte", de Maxim Gorki (1958) "Sfânta Ioana", de George Bernard Shaw (1958) "Cum vă place", de William Shakespeare (1961) "Intrigă și iubire", de Friedrich Schiller (1965) "Opera de trei parale", de Bertolt Brecht (1969) "Leonce și Lena", de Georg Büchner (1970) "Play Strindberg", de Friedrich Dürrenmatt (1971) "O scrisoare pierdută", de Ion Luca Caragiale "Macbeth", de William Shakespeare "Furtuna", de William Shakespeare "Moartea lui Danton", de Georg Büchner "Visul unei nopți de vară", de William Shakespeare (1991) Deșteptarea primăverii (1991) "Hamlet", de William Shakespeare (2000) "Șase personaje în căutarea unui autor", de Luigi Pirandello (2005) "Henric al IV-lea", de Luigi Pirandello (2005)
La Guthrie Theatre "Cum vă place", de William Shakespeare (1981) "Eve of Retirement", de Thomas Bernhard (1981) "Furtuna", de William Shakespeare (1981) "Peer Gynt", de Henrik Ibsen (1982) "Requiem for a Nun", de William Faulkner (1982) "Threepenny Opera", de Bertolt Brecht și Kurt Weill (1983) "Twelfth Night", de William Shakespeare (1984) "Three Sisters", de Anton Cehov (1984) "Visul unei nopți de vară", de William Shakespeare (1985) "The Bacchae", de Euripide (1987) "The Broken Jug", de Heinrich von Kleist (1994)
Filmografie Actor
În sat la noi, (1951) Nepoții gornistului, (1953) Răsare soarele, (1954) Alarmă în munți, (1955) Valurile Dunării (1960) Soldați fără uniformă, (1960) Cerul n-are gratii, (1962) Pădurea spînzuraților (1965), ecranizare după romanul Pădurea spânzuraților al scriitorului Liviu Rebreanu. Facerea lumii (1971) Decolarea, (1971) Ceața, (1973) Dragostea începe vineri (1973) Mușchetarul român (1975) Mastodontul (1975) Falansterul (1979)
Regizor La „Moara cu noroc” (1957) - regizor secund Erupția (1957) Valurile Dunării (1960) Pădurea spînzuraților (1965) O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982)
Scenarist Mitrea Cocor (1952, în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regizori: Victor Iliu și Marietta Sadova) Nepoții gornistului (1953, în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regia lui Dinu Negreanu) Răsare soarele (1954, în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regia lui Dinu Negreanu) Pasărea furtunii (1957, regia lui Dinu Negreanu)
Scenograf Facerea lumii (1971, regia lui Gheorghe Vitanidis)
Cărți Cu gânduri și cu imagini, 2009 Albumul cu minuni - "Liviu Ciulei cu gândiri și cu imagini", Silvia Kerim, Formula AS - anul 2009, numărul 880, accesat la 20 ianuarie 2014
Premii, ordine și distincții Ordinul Muncii clasa a III-a (26 august 1954) „pentru merite deosebite în realizarea filmelor «Nepoții Gornistului» și «Răsare soarele» (Nepoții Gornistului seria a II-a)”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 375 din 26 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști și tehnicieni din domeniul cinematografiei, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 43, 6 septembrie 1954, p. 510. titlul de Artist emerit al Republicii Populare Romîne (30 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în activitatea cultural-artistică”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 619 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor artiști, muzicieni, oameni de cultură și tipografi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VII, nr. 3, 15 ianuarie 1958, pp. 39–40. Ordinul Muncii clasa a II-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 134. Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771. Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (20 aprilie 1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4. Ordinul național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru contribuția cu totul deosebită adusă promovării democrației și culturii românești în lume” cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Ziua Naționala a României Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, 1965, pentru filmul Pădurea spânzuraților Globul de Cristal, Karlovy Vary, 1969, pentru filmul Valurile Dunării Premiul UNITER, 1996 Premiul de Excelență UNITER, 2001 Premiul de Excelență în cinematografia română, 2002 Membru de onoare al Ordinului Arhitecților, 2006 Premiul „Tony”Variety.comPlay Bill
Note
Bibliografie
Căliman, Călin. Istoria Filmului Românesc (1897-2017), București: Contemporanul, 2022. Stiopul, Savel. Incursiune în Istoria Artei Filmului Românesc, Prahova: Antet, 2002.
Lectură suplimentară
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
Cinemagia - Liviu Ciulei Filmoteca / Liviu Ciulei Guthrie Theater Reacții din lumea teatrului despre moartea lui Liviu Ciulei: Era ultimul mare titan , 25 octombrie 2011, ANDRA DUMITRU, România liberă Maia Morgenstern: "Liviu Ciulei era o stea de neatins, un spirit", 26 octombrie 2011, Alexandra Olivotto, Evenimentul zilei Gânduri pentru cel plecat: Cu dragoste, despre LIVIU CIULEI, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2011, numărul 994
Articole biografice Liviu Ciulei a pus piloni rezistenți teatrului, 31 decembrie 2011, MARIA SARBU, Jurnalul Național A dispărut un creator fără egal, 25 octombrie 2011, Monica Andronescu, Adevărul Ciulei – 85 de ani, 7 iulie 2008, Maria Sarbu, Jurnalul Național Liviu Ciulei, sabotor ideologic, 19 septembrie 2006, Ion Cristoiu, Jurnalul Național Liviu Ciulei. Portret de maestru, 20 iunie 2000, Gabriela Riegler, Observator Cultural
Interviuri Liviu Ciulei, regizor: „Fiecare spectacol al meu a fost diferit“, 18 ianuarie 2011, Adevărul Articol New York Times
Categorie:Nașteri în 1923 Categorie:Nașteri pe 7 iulie Categorie:Decese în 2011 Categorie:Decese pe 25 octombrie
Categorie:Actori ai Teatrului Bulandra Categorie:Decese în München Categorie:Designeri de costume români Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Regizori de film români Categorie:Regizori de operă români Categorie:Regizori de teatru români Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România