Hyères este o comună franceză, situată în departamentul Var, în regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur.
Reședință a două cantoane, orașul este situat pe țărmul Mării Mediterane, la 16 km est de Toulon, la vărsarea râului Gapeau . Această stațiune balneară este denumită Hyères-les-Palmiers de către municipalitate și oficiul de turism (precum și în logo-ul comunei), datorită celor 7.000 de palmieri plantați în oraș și cultivați în pepiniere. În 2016, populația din Hyères ajunsese la 56.799 de locuitori.
Sub impulsul primarului său, Alphonse Denis, Hyères a devenit, încă din anul 1830, o destinație turistică și o stațiune climatică de iarnă, renumită pentru curele termale. Orașul a fost frecventat în special de comunitatea engleză, care a lăsat o amprentă arhitecturală încă vizibilă în peisajul urban actual.
Orașul este, de asemenea, leagănul primelor încercări de aclimatizare a plantelor exotice pe Coasta de Azur, începând cu anul 1850, datorită horticultorilor care au exportat palmieri și cactuși produși în pepinierele lor și au furnizat aceste plante proprietarilor din zonă.
Astăzi, pe lângă cultura palmierilor, Hyères deține o poziție predominantă în domeniul floriculturii și viticulturii. Instituțiile de sănătate, adesea foste sanatorii, precum spitalul Renée Sabran, fondat de doctorul Vidal, reconvertite în centre de readaptare funcțională, se numără printre cele mai importante din departament.
Turismul în Hyères cunoaște o dezvoltare datorită portului său de agrement, plajelor și proximității unor locuri turistice precum îles d'Or (Insulele de Aur), parțial protejate de un parc național, salinele sau situl arheologic Olbia.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare
Comuna Hyères include, printre altele, peninsula Giens și insulele Hyères, care cuprind insulele Porquerolles, Port-Cros și Île du Levant, precum și numeroase insulițe și stânci. Acestea sunt cunoscute și sub numele de „Îles d'Or” (Insulele de Aur), denumire dată în perioada Renașterii, probabil datorită strălucirilor aurii ale micașisturilor din rocile lor, vizibile sub anumite lumini.
Pe lângă aceste insule, orașul este format din numeroase cartiere, precum La Capte, Giens, L'Almanarre, L'Ayguade, Le Pyanet, Costebelle, Les Salins-d'Hyères sau Les Borrels.
Hyères, care se întinde de-a lungul a treizeci și nouă de kilometri de coastă, este cel mai sudic oraș al regiunii Provence. Relieful său litoral alternează între plaje nisipoase și faleze stâncoase.
Cea mai veche stațiune climatică de pe Coasta de Azur este situată într-un loc protejat. Cartierul său vechi se agață de versantul sudic al colinei Castéou (204 m) și domină orașul modern și rada încadrată de Cap Bénat și peninsula Giens. Renumele orașului datează din secolul al XVIII-lea.
Comuna este situată la 702 kilometri sud-est de Catedrala Notre-Dame din Paris, punctul zero al drumurilor din Franța, la 65 kilometri sud-est de Marsilia, la 16 kilometri est de Toulon, la 31 kilometri sud de Brignoles, la 58 kilometri sud-vest de Draguignan și la 48 kilometri sud-vest de Saint-Tropez.
Comune limitrofe
Geologie și relief
Altitudinea minimă este la nivelul mării, iar cea maximă ajunge la 364 de metri, cu o altitudine medie de 182 de metri. Primăria se află la o altitudine de 29 de metri. Nordul comunei este ocupat de colina Castéou (198 m) și, în extremitatea vestică, de masivul Maures, care include înălțimile Bertrands, cele ale Surlier, Chapeau de Gendarme (cu o altitudine medie de 300 de metri) și Maurettes, care atinge 291 de metri la Fenouillet. Sudul teritoriului comunal este format din văi sau câmpii lagunare, dominate de două puncte panoramice: Mont des Oiseaux (și Pic des Fées), care atinge 241 de metri, și Costebelle (101 metri)Hartă topografică de referință 34460T, editor: Institutul Național de Informații Geografice și Forestiere, scară 1/25 000..
Hidrografie și ape subterane Hyères dispune de un litoral cu o lungime de 179 de kilometri.
Râul Gapeau traverse comuna, venind dinspre La Crau . Izvorând la poalele masivului Sainte-Baume, acesta parcurge 47,5 kilometri, traversând comunele Méounes-lès-Montrieux, Belgentier, Solliès-Toucas, Solliès-Pont, Solliès-Ville, La Farlède și La Crau. Gura de vărsare, situată în satul Salins, se află în partea de est a teritoriului comunal.
Roubaud, un mic râu de coastă cu un curs foarte incert, traversează valea situată în vestul comunei, care a fost ocupată în trecut de cursul primitiv al râului Gapeau. Acesta se varsă în mare în zona numită l'Ayguade .
Pe teritoriul comunei se mai găsesc alte două cursuri de apă: canalul Jean Natte, care leagă râurile Gapeau și Roubaud, și Réal Martin, situat în nordul comunei .
În final, se regăsesc diverse pârâuri, precum Pansart și Malaveine , alături de Valea Castanilor (Vallon des Châtaigniers) , Valea Valbonne (Vallon de Valbonne) , Valea Viet (Vallon du Viet) , Baisse des Contes și Valea Borrels (Vallon des Borrels) .
Clima În 2010, clima comunei este de tip mediteranean autentic, conform unui studiu realizat de Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) , bazat pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France publică o tipologie a climatului din Franța metropolitană, conform căreia comuna este expusă unui climat mediteranean și se află în regiunea climatică Var, Alpes-Maritimes, caracterizată prin precipitații abundente toamna și iarna (250-300 mm toamna), o insolație foarte bună vara (fracție de insolație > 75%), ierni blânde (8 °C) și puțină ceață .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 15,3 °C, cu o amplitudine termică anuală de 14,9 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 789 mm, cu 6,5 zile de precipitații în ianuarie și 1,2 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France situată în comună, este de 15,7 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 668,8 mm .
Parametrii climatici ai comunei au fost estimați pentru mijlocul secolului (2041-2070) conform diferitelor scenarii de emisie de gaze cu efect de seră, bazate pe noile proiecții climatice de referință DRIAS-2020 . Aceștia pot fi consultați pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Hyères este clasificată drept centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Orașul aparține unității urbane Toulon, o aglomerație inter-departamentală care include 27 de comune, Hyères fiind una dintre comunele de periferie .
În plus, Hyères face parte din zona metropolitană a Toulonului, fiind o comună din coroana acestei zone. Această arie, care include 35 de comune, este clasificată în categoria zonelor cu 200.000 până la mai puțin de 700.000 de locuitori .
Comuna, situată pe malul Mării Mediterane, este, de asemenea, o comună litorală în sensul legii din 3 ianuarie 1986, cunoscută sub numele de legea litoralului . Dispoziții urbanistice specifice se aplică aici pentru a proteja spațiile naturale, siturile, peisajele și echilibrul ecologic al litoralului, cum ar fi, de exemplu, principiul interdicției de construire în afara zonelor urbanizate pe fâșia litorală de 100 de metri sau mai mult, dacă planul local de urbanism prevede acest lucru .
Căi de comunicație și transporturi Axe rutiere Drumul departamental 559, care leagă Fréjus de Hyères, și drumul național 98, care vine dinspre La Londe-les-Maures, sunt principalele căi de acces. Cu toate acestea, pentru cei care călătoresc din estul departamentului Var și din Alpes-Maritimes, cea mai rapidă rută este utilizarea autostrăzilor A8/A57/A570 pentru a ajunge la Hyères.
Drumul departamental 559 și autostrada A570 dinspre Toulon, precum și drumul D 554 dinspre La Crau, accesibil prin sensul giratoriu Henri-Petit, sunt alte căi importante de acces către Hyères.
Accesul dinspre nord se face prin drumul D 12, în direcția Brignoles.
Drumul D 197 duce spre peninsula Giens, iar drumul D 42 către cătunul Ayguade.
Linie maritimă către insulele d'Or Compania privată TLV-TVM asigură legături maritime către insulele Hyères.
Transport aerian Aeroportul Toulon-Hyères împarte pistele cu baza de aeronautică navală Hyères Le Palyvestre. Acesta operează curse pe tot parcursul anului către aeroporturile Paris-Orly, Nantes, Londra-Stansted și Charleroi-Bruxelles-Sud (acesta din urmă nu mai este deservit). În 2011, aeroportul a primit 578.105 pasageri .
Transport feroviar Gara SNCF din Hyères este deservită prin ramificația liniei La Pauline-Hyères către Salins-d'Hyères. Aceasta reprezintă punctul de plecare sau terminus pentru o linie TGV către gara Paris-Lyon, precum și pentru trenuri expres regionale (TER) Provence-Alpes-Côte d'Azur, cu destinația gara Marseille Saint-Charles.
Toponimie Hyères este menționată pentru prima dată în 963 sub forma Eyras. Se impune utilizarea eliziunii și formularea corectă este orașul Hyères, rada Hyères sau insulele Hyères , deoarece litera h, considerată aspirată, nu există în limba provensală. În plus, utilizarea literei h în cazul Hyères este o inovație grafică apărută târziu.
În 1801, numele orașului era scris fie Hières, fie Hyères, fără nicio diferență. În limba occitană, conform normei clasice, numele comunei se scrie Ieras, iar conform normei mistraliene Iero (pronunțat ['jeɾɔ]).
Numele localității provine dintr-o evoluție fonetică a cuvântului latin area, care a evoluat ulterior într-o formă occitană și apoi francizată. Area avea inițial sensul de „spațiu deschis”, iar mai târziu a căpătat sensurile de „curte, grădină, casă”. Se pare că numele acestui oraș derivă din marile platforme de uscare a sării existente la Salins-d'Hyères, posibil încă din Antichitatea târzie, după o modificare a termenului latin area, care desemna mlaștinile sărate. Există o omonimie cu Hières-sur-Amby (Isère, Hera, secolul XI) și cu Les Aires (Hérault, Airas, secolul XI).
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna a dorit să își schimbe denumirea în „Hyères-les-Palmiers”; această modificare administrativă nu a fost aprobată oficial, însă municipalitatea utilizează frecvent acest nume în uz, inclusiv în documentele sale oficiale .
Istorie Antichitate Cel mai vechi monument din oraș este, fără îndoială, piatra cu alveole, o dală de șist care ar fi fost gravată în jurul anilor 500-600 î.Hr. de greci. Aceasta ar reprezenta, posibil, constelații.
În secolul al IV-lea î.Hr., un avanpost comercial fortificat a fost construit de marinarii greci din Massalia (Marsilia) pe țărmurile Mării Mediterane, la Hyères, în zona numită Almanarre, locul actual al Olbiei din Provence. Avanpostul a fost numit Olbia, care înseamnă „Fericita” în greacă. Prezența grecilor s-a extins treptat pe peninsula Giens.
Acest bastion fortificat avea scopul de a securiza navigația de coastă spre Italia, ca răspuns la incursiunile barbarilor liguri. A fost construită o cazarmă cu latura de 165 m, alcătuită dintr-un zid dublu, prevăzut cu turnuri la colțuri și de-a lungul perimetrului. Interiorul său era împărțit în patru părți de două artere principale.
Fiecare cartier era format din zece insule de locuințe separate de străduțe de 2,20 metri lățime. La acestea se adăugau două sanctuare dedicate zeițelor Aphrodite și Artemis. Se estimează că populația orașului se situa între 800 și 1.000 de locuitori.
În secolul al II-lea î.Hr., romanii s-au stabilit pe teritoriul actualei comune și au fondat Pomponiana, o stație de galere situată în apropierea orașului grec Olbia.
Evul Mediu