Constantin Bălăceanu-Stolnici () a fost un om de știință român, medic neurolog, profesor de neuropsihologie și anatomie a sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Bălăceanu-Stolnici a fost un informator al Securității, acuzat de a fi avut o activitate cu urmări grave pentru victimele delațiunii sale.

Origine și educație Bălăceanu-Stolnici a fost un descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.

Bălăceanu-Stolnici a urmat Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești, unde a dat bacalaureatul în 1941. Între anii 1941-1947 urmează cursurile Facultății de Medicină din București, obținând în 1948 titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie, cu teza Considerații asupra complexului cerebelo-dento-olivar, realizată sub conducerea profesorului Ion T. Niculescu. În 1967 a fost confirmat Doctor în Științe Medicale de către IMF-București și Ministerul Învățământului.

Activitatea profesională Activitatea didactică

1944-1949 preparator și asistent la catedra de Anatomie (prof. Gr.T. Popa și apoi prof. E. Repciuc). 1949-1952 asistent la catedra de Neurologie (prof. N. Ionescu-Sisești). În 1952 este exclus de la catedră și din Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice. 1971-1972 profesor suplinitor la catedra de Cibernetică generală la Facultatea de Filozofie a Universității din București. Președinte de Onoare al Universității Ecologice din București și profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului Nervos, profesor de Istoria Culturii și Științei. Președinte al Societății Ateneul Român. Profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franța).

Activitatea de asistență medicală, organizatorică și de conducere Extern (1943-1946) și Intern prin concurs (1947-1949) al spitalelor din București. Ultimul președinte al Societății internilor și foștilor interni, desființată în mod abuziv în 1948. Medic specialist neurolog la Spitalul Colentina (1952-1957) și la Spitalul Dr. Cantacuzino (1957-1965). Medic primar neurolog prin concurs la Spitalul "Gheorghe Marinescu" din București (1965-1970). Medic primar geriatru și șef de secție la Institutul Național de Gerontologie (1974-1993), din 1991 director general al Institutului. Șeful Serviciului Metodologic de Neurologie și Neurochirurgie (1965-1970), cu sarcina de coordonare a activității rețelei naționale medicale în aceste specialități.

Funcții ocupate Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" al Academiei Române Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Efor testamentar al Așezămintelor Brâncovenești (Biserica Domnița Bălașa). Membru al Adunării Naționale și al Consiliului Național al Bisericii Ortodoxe Române. Președinte al Societății Ateneul Român. Director onorific al Institutului de Antropologie al Academiei Române. Președinte de onoare al Universității Ecologice din București. Președinte al familiarilor Ordinului de Malta din România. Președinte C.I.A.D.O. RomâniaC.I.A.D.O., Echipa, pagină oficială, accesare la 13 martie 2021

Distincții primite Doctor honoris causa al Universității "Gr.T.Popa" din Iași, al Universității din Petroșani și al Universității Ecologice din București Decorat cu "Crucea Patriarhală" Laureat al "Marelui Premiu" al Societății Franceze de Sinteze Înalte Meritul Maltez în grad de Ofițer Ordinul Steaua României în grad de Cavaler Membru de onoare al Grupului de Acțiune Antidrog - România Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate

Activitatea de informator al Securității În 24 aprilie 2007, ziarul "Cotidianul" a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securității începând cu anul 1974, având numele de cod "Laurențiu"Lista persoanelor pentru care Consiliul a solicitat instanței constatarea calității de colaborator al Securității, cnsas.ro/Decizia CNSAS, publicată în Monitorul Oficial Acesta a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan (1974-1993).Dezvăluiri - Constantin Bălăceanu Stolnici a colaborat cu Securitatea, 24 aprilie 2007, Jurnalul Național, accesat la 7 iulie 2012 Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos însă la iveală că delațiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurențiu” nu se refereau doar la pacienții săi străini de la Spitalul „Elias”, așa cum a mărturisit, ci și „la Regele Mihai, la legionari, la Ion Rațiu”.Stolnici si Corneanu au facut politie politica, 28 august 2007, Evenimentul zilei, accesat la 7 iulie 2012

În ediția Cotidianul din data de 28 noiembrie 2007, articolul intitulat „Bălăceanu-Stolnici, complice la asasinatele de la Europa Liberă” prezintă documente (înscrisuri pe care era dactilografiat numele de cod „Laurențiu”), prin care planuri ale casei lui Vlad Georgescu au fost trimise către fosta conducere comunistă. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a confirmat autenticitatea acestor documente.

Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Cotidianul, Constantin Bălăceanu-Stolnici neagă însă aceste afirmații. Cu toate că recunoaște faptul că îl cunoștea pe Vlad Georgescu, acesta nu își explică cum au apărut aceste detalii în dosarul cu numele lui de cod ("Laurențiu") și neagă faptul că Securitatea i-ar fi cerut vreodată să ofere planul casei lui Vlad Georgescu.Ziarul Cotidianul, 28 noiembrie 2007

Într-un articol demascator-satiric, jurnalistul Neculai Constantin Munteanu, fost editor la Radio Europa Liberă, îl plasează pe Bălăceanu-Stolnici pe locul 4 într-un Top 5 al celor mai scârboși informatori ai Securității: „A lucrat pentru Securitate până la revoluție. În decembrie 1989 era propus pentru trecerea la un nivel superior al muncii informative la Directia a III-a, Contraspionaj. Ironia sorții, revoluția a pus capăt carierei unui turnător cu vocație și cu perspective. Un destin frânt!”Europa Liberă, Top 5: Cei mai scârboși informatori

Publicații Neuroștiință Elemente de Anatomie și Fiziologie a Sistemului Nervos, 1948 Cibernetica (în colab. cu Edmond Nicolau), 1961 Elemente de neurocibernetică (în colab. cu Edmond Nicolau), 1967 Les fondements cybernétiques de l'activité nerveuse, Paris 1971 Personalitatea umană - o interpretare cibernetică (în colab. cu Edmond Nicolau), 1972 Fundamentos de neuro- e psicocibernetica (în colab. cu Edmond Nicolau și L. Hollands jr.), Brazilia 1974 Équilibre du corps et de la pensée (în colab. cu R. Bizé), Paris 1968 Precursori români în cibernetică, 1979 De la Ampère la Wiener (lucrare colectivă), 1981 Neurogeriatria, 1984 Anatomiștii în căutarea sufletului, 1981 Dialoguri despre cele văzute și nevăzute, 1995 Tratat de geriatrie practică, 1998 Neuropsihologia postmodernistă, 2000 Structuri centrale ale sistemului nervos, 2001 Incursiune în lumea sufletului. O abordare antropologică(Editura Paideia), 2003

Diverse Cele Trei Săgeți - studiu de istorie națională, 1995 Saga baronilor du Mont. 900 de ani de istorie politică și militară a Europei, 1995 Introducere în studiul kabbalei iudaice și creștine, 1996 Cunoaștere și știință, 1998 Saga Bălăcenilor, 2001 Kabbala, între gnoză și magie, 2004 Antropogeneza și geneza culturii (în colab. cu Ligia Apavaloae), 2006 Incursiune în antropogeneză (în colaborare cu Cristiana Glavce, Florina Raicu, Ligia Apăvăloae), 2006 Gândirea magică, geneză și evoluție (în colaborare cu Magdalena Berescu), 2009

Note

Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B Astăzi e ziua ta: acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici , 6 iulie 2012, Roxana Vintila, Jurnalul Național CNSAS: Constantin Balaceanu-Stolnici si mitropolitul Corneanu, colaboratori ai Securitatii, 28 august 2007, Bogdan Enache, stiri.rol.ro Constantin Balaceanu Stolnici a spionat la "Europa Libera", 4 decembrie 2007, Bogdan Enache, stiri.rol.ro Balaceanu-Stolnici, complice la asasinarea directorilor Europa Libera, 29 noiembrie 2007, 9AM.ro "Laurentiu" Stolnici: "De ce sa ma retrag?" , 12 decembrie 2007, Andrei Luca Popescu, România liberă Constantin Bălăceanu-Stolnici, teroristul numărul unu al neamului românesc , 13 decembrie 2007, Cătălin Sturza, revistacultura.ro

Interviuri VIDEO Constantin Bălăceanu-Stolnici, academician: „Se resimte că Traian Băsescu a fost ofițer de marină”, 15 iulie 2011, George Rădulescu, Adevărul Interviu Constantin Bălăceanu-Stolnici: Să îngrijim via cu dragoste, ca pe un obiect personal, vinul.ro Constantin Balaceanu Stolnici: Istoria nu a fost de partea mea! , 17 decembrie 2012, Eveline Pauna, Revista Tango Acad. CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI - "Mă consider un om al locului și al timpului meu", Corina Pavel, Formula AS - anul 2015, numărul 1148 CONSTANTIN BĂLĂCEANU - STOLNICI - interviu de excepție | Mihai Căsălean, 25 martie 2022

Categorie:Nașteri în 1923 Categorie:Decese în 2023 Categorie:Neurologi români Categorie:Scriitori români Categorie:Ciberneticieni români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române Categorie:Membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România Categorie:Colaboratori ai Securității Categorie:Medici români Categorie:Familia Bălăceanu Categorie:Bucureșteni Categorie:Monarhiști români Categorie:Centenari români Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu