miniatura|Procesul de turnare a metalului topit într-o matriță. Metalurgia este o ramură a industriei care se ocupă cu procesele de obținere a metalelor din minereuri și alte substanțe ce conțin metale. Metalurgia cuprinde prelucrarea minereurilor, extragerea metalelor din minereuri, rafinarea metalelor, producerea aliajelor metalice, prelucrarea metalelor sub presiune, fabricarea pieselor metalice turnate, prelucrarea termică, termochimică, termomecanică, sudarea și lipirea metalelor și aliajelor, acoperirea suprafeței pieselor metalice cu straturi de alte metale prin difuzia unor substanțe (metalice sau nemetalice) în stratul superficial ale obiectelor de metal. Metalurgia a apărut încă în antichitate.

Istoric

În jurul mileniilor IX î.Hr.Hesse, Rayner, W. (2007). Jewelrymaking through History: an Encyclopedia. Greenwood Publishing Group. p. 56. ISBN 0-313-33507-9.-V î.Hr., omul a folosit pentru prima dată metalele. Acestea au fost aurul nativ, platina, cuprul, argintul și fierul din meteoriți. Omenirea a trecut de la epoca de piatră la epoca cuprului, iar mai apoi, la cea a bronzului. În mileniul II î.Hr. omul se învață să scoată fierul din minereuri, ca peste câteva secole să-i imprime, prin aliere cu carbon, proprietăți prestabilite. În secolele XV-XII î.Hr., fierul devine principalul material folosit de oameni – începe epoca fierului. În secolul al XIV-lea apar primele furnale în care se obține fontă. După elaborarea procedeelor Bessemer, Thomas și Martin în secolul al XIX-lea ia start producerea oțelului pe scară largă, una din metodele folosite fiind cea de topire a fontei împreună cu fierul moale. În secolul al XX-lea se construiesc cuptoare cu inducție pentru elaborarea oțelurilor și aliajelor speciale. În afară de fierul și aliajele lui, au început să fie folosite și alte metale precum cuprul, aluminiul, zincul, plumbul, numite neferoase. La elaborarea metalelor se aplică procedee pirometalurgice pentru obținere, caracterizate printr-o temperatură înaltă a proceselor tehnologice, cu ajutorul cărora se obțin soluții de săruri ale diferitor metale, iar din acestea se extrag metalele prin metode chimice sau electrochimice. La confecționarea pieselor din unele metale și aliaje, mai ales cele greu fuzibile și dure, se folosește metoda sinterizării în forme speciale a prafului de metal – sinterizare.

Clasificare

Metalurgia se clasifică, în dependență de materia primă, în feroase și neferoase.

Metalurgia feroaselor produce fontă, oțel, laminate, țevi din fontă și oțel, minereuri de fier și mangan, cocs, aliaje feroase ș.a. Metalurgia neferoaselor se ocupă cu extragerea și prelucrarea minereurilor, elaborarea și prelucrarea metalelor neferoase și a aliajelor lor, precum și cu extragerea diamantelor. În tehnologia contemporană, paralel cu cuprul, aluminiul și plumbul, se folosesc pe larg și alte metale neferoase: beriliu, vanadiu, litiu, wolfram, cobalt, molibden, niobiu, titan, tantal ș.a. Pe lângă metalele propriu-zise și aliajele lor, metalurgia neferoaselor produce și laminate, prafuri metalice, electrozi ș.a.

Producția de metale Aluminiu - producție de 40,4 milioane tone anual (2010)Productia mondiala de aluminiu a crescut cu 3,6%, 27 ianuarie 2011, Simona Haiduc, accesat la 19 mai 2012, preț: 1.980 dolari per tonă (2011)Producătorii de aluminiu își reduc producția din cauza scăderii prețului, 21 ianuarie 2012, Senica Micu, Capital, accesat la 19 mai 2012

Argint - producție de 21.400 tone anual (2009)Prețul argintului, cel mai ridicat din ultimii 30 de ani, 27 septembrie 2010, Dinu Dragomirescu, romania-actualitati.ro, preț: 31,4 dolari uncia (2012).

Aur - producție de 2.450 de tone anual (2009)Cei mai mari producători de aur din lume, 2 noiembrie 2011, Descoperă, accesat la 16 mai 2012, preț: 1.618 dolari uncia (2012).

Cositor (Staniu) - producție de 340.000 de tone anual (2006) , preț: 21.750 dolari per tonă (2008)."Mineritul urban", o nouă formă a goanei după aur, 10 mai 2008, Arina Avram, Adevărul, accesat la 19 mai 2012

Cupru - producție de 15,6 milioane tone anual (2007)"pg. 54 - Copper", USGS 2008, accesat la 19 mai 2012, preț: 10.190 dolari per tonă (2011).Cuprul de devenit mai prețios decât aurul, 27 aprilie 2011, Catalina Apostoiu, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012

fier și oțel - producție de 1,4 miliarde tone anual (2010)Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61% , 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, businessday.ro, accesat la 18 mai 2012, preț: 325 euro per tonăScăderea prețurilor materialelor de construcții a ieftinit casele cu 15%, 20 mai 2010, Alexandru Urzică, Capital, accesat la 19 mai 2012

Litiu - producție de 34.000 de tone anual, rezerve exploatabile de 13 milioane tone (2011).

Nichel - producție de 1,5 milioane tone anual (2011)Production, usage and prices , International Nickel Study Group, accesat la 19 mai 2012, preț: 22.908 dolari per tonă (2010)Prețul nichelului a urcat cu 30% în 2010, 28.10.2010, BURSA , accesat la 19 mai 2012

Paladiu - producție de 222 tone anual (2006), preț: 850 dolari uncia (2011)Aurul poate deveni un chilipir! Soros a știut secretul investiției perfecte , 5 august 2011, Capital, accesat la 19 mai 2012

Platină - producție de 118 tone anualPlatinum , xtb.ro, accesat la 19 mai 2012, preț: 1.597 dolari uncia (2012).Prețul aurului a scăzut la minimul ultimelor trei luni, 4 aprilie 2012, Anca Dumitrescu, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012

Plumb - producție de 8 milioane tone anual , preț: 1.000 dolari per tonă (2011)Sub controlul Fondului Proprietatea, Romplumb a intrat în insolvență, 14 februarie 2012, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012

Uraniu - producție de 50.000 de tone anual (2009), preț: 45 dolari / livră (1 livră = 453 g)Goana după uraniu, 11 iulie 2011, Nicu Pârlog, Descoperă, accesat la 19 mai 2012

Zinc - producție de 12 milioane tone anual (2010), preț: 1.100 dolari per tonă (2009)Sometra Copsa Mica se opreste si renunta la 800 de angajati, 27 ianuarie 2009, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012

Note

Bibliografie Mică enciclopedie de metalurgie, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980 E. Vermeșan, I. Ionescu, A. Urseanu, Chimie metalurgică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981 Enciclopedia sovietică moldovenească, Chișinău, 1972 I. P. Bardina, Основы металлургии, Moscova, 1958-1959 I. P. Bardina, Общая металлургия, Moscova, 1961-1968