Insomnia este o tulburare de somn în care oamenii au probleme cu adormirea. Ei pot avea dificultăți în a adormi sau a sta adormiți pe durata de timp dorită. Insomnia este în mod tipic urmată de somnolență în timpul zilei, energie scăzută, iritabilitate și stare depresivă. Poate avea ca rezultat un risc crescut de coliziuni cu vehiculul, precum și probleme de concentrare și învățare. Insomnia poate avea durată scurtă, durând zile și săptămâni, sau durată lungă, de mai mult de o lună.
Insomnia poate avea loc în mod independent sau ca urmare a altei probleme. Condiții care pot avea ca rezultat insomnia sunt stresul psihologic, durerea cronică, insuficiența cardiacă, hipertiroidismul, pirozisul, sindromul picioarelor neliniștite, menopauza, anumite medicații și droguri precum cofeina, nicotina și alcoolul. Alți factori de risc sunt schimburile de noapte la serviciu și apneea în somn. Diagnosticul se bazează pe obiceiurile de somn și o examinare pentru a se cunoaște cauzele fundamentale. Un studiu al somnului poate fi făcut în încercarea de a se afla tulburările de somn care stau la bază. Evaluarea poate fi făcută cu două întrebări: „experimentați dificultăți în a dormi?” și „aveți dificultăți în a adormi sau a sta adormit?”
Igiena somnului și schimbări ale stilului de viață sunt în mod tipic primul tratament pentru insomnie. Igiena somnului include o oră de culcare consistentă, expunere la lumina soarelui, o cameră liniștită și întunecată și exerciții regulate. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi adăugată la acestea. În timp ce pilulele de somn pot ajuta, acestea sunt asociate cu traume, demență și dependență de substanțe psihotrope. Aceste medicații nu sunt recomandate pentru mai mult de patru sau cinci săptămâni. Eficiența și siguranța medicinei alternative este neclară.
Între 10% și 30% din adulți au insomnie la orice punct din timp și până la jumătate din oameni au insomnie într-un an dat. Aproximativ 6% din oameni au insomnie care nu este cauzată de altă problemă și durează mai mult de o lună. Persoanele cu vârsta mai mare de 65 sunt afectate mai ades decât cei tineri. Femeile sunt mai des afectate decât bărbații. Descrieri ale insomniei există cel puțin din timpul Greciei antice.
Semne și simptome
Simptomele insomniei: Dificultate de adormire, inclusiv dificultate în a găsi o poziție confortabilă de dormit Trezirea în timpul nopții, cu incapacitate de a readormi și trezire devreme Incapacitate de a se concentra pe sarcini zilnice, dificultăți de memorare Somnolență în timpul zilei, iritabilitate, depresie sau anxietate A se simți obosit sau a avea energie scăzută în timpul zilei Probleme de concentrare A fi iritabil, a acționa agresiv sau impulsiv. Insomnia la începutul somnului este dificultatea de a adormi la începutul nopții, fiind adesea un simptom al tulburărilor de anxietate. Sindromul fazei de somn întârziate poate fi diagnosticat greșit ca insomnie, în acest caz debutul somnului este amânat până mult mai târziu decât e normal, iar trezirea are loc în orele zilei.
Este obișnuit pentru pacienții care au dificultăți în a adormi să aibă parte de treziri nocturne cu dificultăți în a se întoarce la somn. Două treimi din acești pacienți se trezesc în mijlocul nopții, iar mai mult de jumătate au probleme în a se întoarce la somn după trezirea de la mijlocul nopții.
Trezirea dimineața devreme este o trezire care are loc mai devreme (cu mai mult de 30 de minute) decât se dorește cu incapacitatea de a se reîntoarce al somn și înainte ca timpul total de somn să atingă 6.5 ore. Trezirea dimineața devreme este adesea o trăsătură a depresiei. Simptomele de anxietate pot destul de bine să ducă la insomnie. Unele dintre aceste simptome sunt încordarea, îngrijorarea compulsivă cu privire la viitor, a se simți suprastimulat și a supraanaliza evenimentele din trecut.
Calitate slabă a somnului Calitatea slabă a somnului poate avea loc ca urmare a, de exemplu, sindromului picioarelor de neliniștite, apneei de somn sau a depresiei majore. Calitatea slabă a somnului este definită ca stare în care individul nu atinge stadiul 3 al somnului, care are proprietăți fortifiante.
Depresia majoră duce la alterări ale funcției axei HPA, cauzând producere excesivă de cortizol, ceea ce poate duce la calitate slabă a somnului.
Poluția nocturnă, excesiva urinare în timpul nopții pot fi foarte deranjante pentru somn.
Subiectivitate Anumite cazuri de insomnie nu sunt cu adevărat insomnie în sensul tradițional al cuvântului, întrucât oamenii care percep greșit starea lor de somn adesea dorm o perioadă normală de timp. Problema este că, deși dorm mai multe ore în fiecare noapte și în mod tipic nu experimentează somnolență semnificativă în timpul zilei sau alte simptome de pierdere a somnului, ei nu se simt de parcă ar fi dormit mult, ci mai deloc. Deoarece percepția lor cu privire la somnul lor este incompletă, în mod greșit cred că le ia anormal de mult timp să adoarmă și subestimează lungimea timpului în care sunt adormiți.
Cauze Simptomele insomniei pot fi cauzate sau asociate cu: Utilizarea de substanțe psihoactive (precum stimulanții), inclusiv anumite medicații, ierburi, cofeina, nicotina, cocaina, amfetaminele, metilfenidatul, aripiprazolul, MDMA, modafinilul sau consumul excesiv de alcool. Consumul sau retragerea de la consumul de alcool sau de alte sedative, precum substanțele anti-anxietate și pentru somn precum benzodiazepinele. Consumul sau retragerea de la consumul de alinator de suferință precum opioidele. Tratamentul chirurgical anterior al toracelui. Boală cardiovasculară. Deviația de sept și tulburări respiratorii nocturne. Sindromul picioarelor neliniștite, care poate cauza insomnie la început de somn din cauza senzațiilor de disconfort și nevoia de a mișca picioarele și alte părți ale corpului pentru a liniști aceste senzații. Tulburarea de mișcare periodică a membrelor (PLMD), care are loc în timpul somnului și poate cauza suscitări de care cel ce doarme nu-și dă seama. Durerea, o traumă sau o condiție care cauzează durere îl poate face pe un individ să nu-și găsească o poziție confortabilă în care să adoarmă și în plus îl poate face să se trezească. Schimburi hormonale precum cele care preced menstruația și cele din timpul menopauzei. Evenimente din viață precum frica, stresul anxietatea, încordarea emoțională sau mentală, problemele de serviciu, stresul financiar, nașterea unui copil și decesul unei persoane dragi. Probleme gastrointestinale precum arsura la stomac (pirozisul) sau constipația. Tulburări mentale ca tulburarea bipolară, depresia clinică, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de stres posttraumatic, schizofrenia, tulburarea obsesiv-compulsivă, demența și ADHD. Perturbări ale ritmului circadian, precum schimburile de serviciu și oboseala cauzată de decalajul de fus orar, pot cauza incapacitatea de a dormi în anumite momente ale zilei și somnolență excesivă în alte momente din zi. Dereglările cronice ale ritmului circadian se caracterizează prin simptome similare. Anumite tulburări neurologice, leziuni ale creierului sau o istorie medicală cu traume ale creierului. Condiții medicale precum hipertiroidismul și artrita reumatoidă. Abuzul de substanțe non-prescrise sau prescrise care ajută somnului (substanțe sedative sau depresive) pot produce reapariția insomniei. Igiena săracă a somnului, e.g., zgomotele sau consumul excesiv de cofeină. O condiție genetică rară poate cauza o formă de insomnie bazată pe prioni, permanentă și eventual fatală numită insomnie familiară fatală. Exercițiul fizic. Insomnia indusă de exerciții este obișnuită în rândul atleților sub forma întârzierii începutului somnului.The epidemiological survey of exercise-induced insomnia in chinese athletes Youqi Shi, Zhihong Zhou, Ke Ning, Jianhong LIU. Athens 2004: Pre-Olympic Congress. Expunerea sporită la lumina albastră a surselor artificiale, precum telefoanele și computerele Durerea cronică Dorsalgia joasă Astmul
Studii ale somnului în care s-a utilizat polisomnografia sugerează că persoanele care au perturbări ale somnului au pe timp de noapte niveluri ridicate de hormon adrenocorticotrop și cortizol circulant. De asemenea, au o rată metabolică ridicată, pe care nu o au persoanele care nu au insomnie, dar al căror somn a fost perturbat intenționat în timpul studiului făcute pe somn. Studiile făcute pe metabolismul creierului utilizându-se tomografia cu emisie de pozitroni (PET) indică că oamenii cu insomnie au mai mari rate metabolice noaptea și ziua. Rămâne întrebarea dacă aceste schimbări sunt cauze sau consecințe ale insomniei pe termen lung.
Genetică
Se estimează că rolul factorului ereditar în insomnie variază între 38% la bărbați și 59% la femei. Un studiu de asociere pangenomică (GWAS) a identificat 3 loci și 7 gene care influențează riscul de insomnie și a arătat că insomnia este foarte poligenică. În particular, o puternică asociere pozitivă a observată în cazul genei MEIS1 atât la bărbați cât și la femei. Studiul a arătat că arhitectura genetică a insomniei se suprapune puternic cu tulburări psihiatrice și trăsături metabolice.
S-a emis ipoteza că epigenetica ar putea de asemenea să influențeze insomnia printr-un proces care controlează atât reglarea somnului cât și reacția creierului la stres care au un impact asupra plasticității creierului.
Inducerea de către substanțe
Inducerea de către alcool Alcoolul este adesea utilizat ca o formă de auto-tratament pentru insomnie în scopul inducerii somnului. Oricum, utilizarea alcoolului pentru inducerea somnului poate fi o cauză a insomniei. Utilizarea pe termen lung a alcoolului este asociată cu diminuarea stadiilor 3 și 4 de somn din NREM precum și cu suprimarea somnului REM și cu fragmentarea somnului REM. Mișcarea frecventă printre stadiile de somn are loc, cu treziri din cauza durerilor de cap, nevoii de a urina, deshidratării și transpirației excesive. Reculul de glutamină joacă de asemenea un rol atunci când cineva bea; alcoolul inhibă glutamina, unul dintre stimulanții naturali ai corpului. Când persoana încetează să bea, corpul încearcă să recâștige timpul pierdut prin producerea de mai multă glutamină decât are nevoie. Creșterea nivelurilor de glutamină stimulează creierul în timp ce consumatorul încearcă să doarmă, oprindu-l de la a atinge cele mai adânci niveluri de somn. Oprirea uzului cronic de alcool poate de asemenea duce la insomnie severă cu vise intense. Din cauza abținerii de la consumul de alcool, somnul REM este în mod tipic excesiv ca parte a efectului de rebound.
Inducerea de către benzodiazepine Asemenea alcoolului, benzodiazepinele, precum alprazolamul, clonazepamul, lorazepamul și diazepamul, sunt în mod obișnuit utilizate pentru a trata insomnia pe termen scurt, dar înrăutățesc somnul pe termen lung. În timp ce benzodiazepinele îi pot face pe oameni să doarmă, în timpul somnului, aceste substanțe perturbă arhitectura somnului: diminuează timpul de somn, întârzie începutul somnului REM și diminuează somnul cu unde lente (cea mai reconfortantă parte a somnului atât pentru energie cât și pentru dispoziție).
Inducerea de către opioide Medicamentele opioide precum hidrocodona, oxicodona și morfina sunt utilizate pentru insomnia care este asociată cu durerea din cauza proprietăților analgezice și a efectelor hipnotice ale acestora. Opioidele pot fragmenta somnul și diminua REM și stadiul 2 al somnului. Având în vedere că produc analgezie și sedare, opioidele pot fi adecvate pentru pacienți atent selectați cu insomnie asociată cu durerea. Pe de altă parte, dependența de opioide poate duce la perturbări de somn pe termen lung.
Factori de risc Insomnia afectează persoane din toate grupele de vârstă, dar persoanele din următoarele grupe au mai mari șanse să dobândească insomnie: Indivizii mai în vârstă de 60 de ani Istorie de tulburări de sănătate mentală inclusiv depresia etc. Stresul emoțional Schimburi de noapte la serviciu Călătorii prin diferite fuse orare