Peștera Cuciulat este o peșteră situată în localitatea cu același nume, componentă a comunei Letca. Satul Cuciulat este așezat pe malul drept al râului Someș, sub Culmea Prisnel, în județul Sălaj. Această peșteră este cunoscută atât în țară cât și în lume datorită faptului că aici au fost descoperite primele picturi rupestre paleolitice de pe suprafața României. Dintre acestea, cea mai impresionantă este cunoscută sub denumirea de „Calul de la Cuciulat”.
Peștera a fost descoperită de un grup de speologi din cadrul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București. Prima explorare a peșterii, făcută de Adrian Done și Mihai Codescu, a dus și la descoperirea picturilor, o premieră pentru România și pentru întreaga zonă a Europei centrale și de sud-est.
Descrierea peșterii Peștera de la Cuciulat este o peșteră calcaroasă, formată prin eroziunea apei în terasa a IV-a a Someșului. Aceasta se află pe teritoriul unei foste cariere de calcar, iar exploatările au afectat irevocabil profilul original al peșterii. Înainte de săpăturile efectuate în carieră, peștera ar fi avut intrarea pe malul Someșului, la aproximativ 150 de metri de intrarea actuală. Conform localnicilor, în apropierea intrării se afla o sală mare, ceea ce sugerează posibilitatea ca peștera să fi fost locuită.
Peștera este formată din trei etaje cvasiorizontale – fosil, subfosil și activ – și este slab ramificată. La nivelul etajelor fosil și subfosil s-au găsit urme ale unor colonii de .
Picturile Picturile au fost descoperite într-o sală mică, de 3,7 m lungime și 1,5 m lățime, la nivelul etajului fosil, la aproximativ 80 de metri de intrare. Acestea constă în figura unui cal, a unei feline, o siluetă umană stilizată, o pată de forma unei păsări și alte câteva pete a căror formă nu mai poate fi distinsă. Acestea sunt amplasate astfel încât să fie vizibile imediat după intrarea în sală.
Calul este de culoare roșu-cărămizie, are 24,5 cm lungime și 12,5 cm lățime și este pictat ca și cum s-ar opri din alergare, cu gâtul arcuit. Acesta face parte dintr-o lungă serie de picturi ale cailor realizate de omul preistoric, fiind unul dintre cele mai reprezentative animale ale acestei perioade.
Felina are o lungime de 80 cm și o înălțime de 45 cm. Picioarele posterioare ale acesteia sunt arcuite, ca și cum s-ar pregăti de un salt. Picioarele anterioare sunt puternic degradate, dar se poate încă distinge forma întinsă a acestora, care completează postura în salt a felinei. Botul acesteia este scurt, iar urechile sunt accentuate de două incizii în peretele de calcar. Notabil este faptul că felinele sunt rar reprezentate în pictura rupestră.
În partea posterioară a felinei, pe același perete, se distinge o figură umană, lungă de 51 cm și lată de 26 cm. Aceasta este puternic stilizată și, în raport cu poziționarea felinei, pare a fi culcată. Nu are mâini, picioarele îi sunt ascuțite, iar partea superioară este arcuită, ca și cum ar fi cocoșată. Stilistic, silueta este asemănătoare cu reprezentările oamenilor din din Munții Pirinei.
În partea stângă a sălii, ascunsă într-o nișă, se află silueta unei păsări (21 cm lungime, 14 cm lățime). Asemănător felinei, păsările sunt o prezență rară în pictura paleolitică.
Pe tavanul camerei se mai disting câteva pete de culoare, dar acestea sunt mult prea degradate pentru a fi interpretate.
Starea actuală Cercetările din peșteră s-au întrerupt în 1979, iar în 1983 a fost instalat un grilaj la intrarea acesteia, pentru a limita accesul. În 1985, în urma alunecărilor de teren și surpărilor produse în fosta carieră de calcar, peștera a fost blocată definitiv. De-atunci, nimeni nu a încercat să redeschidă accesul, iar starea actuală a picturilor este necunoscută.
Note
Vezi și Listă de peșteri din România
Legături externe Peștera de la Cuciulat, unicat în Europa Centrală, 30 martie 2011, Adevărul S-a pierdut peștera de la Cuciulat!, 3 noiembrie 2008, Adevărul
Categorie:Geografia județului Bistrița-Năsăud Categorie:Munții Rodnei Cuciulat