Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Horodnic de Sus este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1790-1791 în satul Horodnic de Sus din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc și are hramul Sfântul Dumitru, sărbătorit la data de 26 octombrie.
Biserica de lemn din Horodnic de Sus a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 275, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca fiind situat în satul Horodnic de Jos, comuna Horodnic, deși, în anul 2003, comuna Horodnic s-a divizat, formându-se două comune noi: Horodnic de Jos și Horodnic de Sus.
Istoricul bisericii În jurul anului 1790, s-a construit pe Dealul Osoi din satul Horodnic de Sus (vechea vatră a satului) o biserică de lemn, care a fost târnosită în același an. Vechimea bisericii este atestată de o serie de inscripții aflate pe catapeteasmă. Astfel, sub icoana împărătească se află inscripția „IIS-HS, 1790”, iar la partea superioară a ușii diaconești este înscris anul „1791”. Pe scheletul de lemn al catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor („Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”), precum și cei care au contribuit .Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 98
Devenită neîncăpătoare, biserica a fost extinsă prin adăugarea unui pronaos, după cum atestă o inscripție aflată pe o friză de icoane aflate pe peretele despărțitor: „s-au mărit Dumitru Sosnovici paroh, 1825”. Pe o bârnă din pronaos se află următoarea inscripție cu litere chirilice: ,,Această adăosătură a bisericei s-au făcut prin silința și cu toată cheltuiala preotului Dimitrie Sosnovici paroh,la anul 1853" Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac deschis.Direcția Județeană de Cultură Suceava - Biserica „Sf. Dumitru” din Horodnic de Sus
Dimpotrivă, alți autori (printre care și Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu, autorii monografiei „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”, publicată în 1985) afirmă că în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă se află inscripția următoare: „S-au adus(de fapt cuvântul este ,,adaos") biserica în anul 1853; am tîrnosit biserica anul 1858”. În noul lăcaș de cult au fost montate catapeteasma și icoanele din biserica veche. Târnosirea noii biserici a avut loc în 1858. Biserica anterioară ar fi fost donată sau vândută locuitorilor satului Sadău, unde a funcționat până în 1878, când a fost desfăcută. Locul altarului a fost marcat printr-o cruce de piatră.Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 99, 125
În curtea bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție: „Aciastă sf(â)ntă cruce sau făcut cu cheltuiala robului (lui) Dumnezeu Ioan Moroșan din Horodnic de Sus spre pomenire (în) veci. 1854”.
Cu timpul, la sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare pentru obștea locală. În septembrie 1888, pe spezele „antistelui” comunal Zaharie Zub, a fost zidit un turn clopotniță cu două etaje la intrarea în cimitir. În anul 1899, a fost construită în apropiere de biserica de lemn, o biserică de zid cu o cupolă impunătoare.
Arhitectura bisericii stanga|miniatura|280x280px|Biserica de lemn din Horodnic de Sus, după renovare Biserica de lemn din Horodnic de Sus este construită din bârne de stejar masive, cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri, cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și avea până în anul 2022 o învelitoare din tablă zincată . Absidele laterale și pridvorul au acoperișuri separate, marcate cu cruci.
Biserica are formă de cruce (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una în axa altarului, una în proscomidiar, una în diaconicon și câte una în pereții laterali ai naosului).
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă dreptunghiulară (3.00x3.50 metri) și este deschis, având un parapet median din bârne. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn.Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 100 Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului.
Pronaosul are formă dreptunghiulară (5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud (0.60x0.70 metri) și o fereastră biforă pe latura de vest (0.95x1.15 metri). Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-au practicat două ferestre de 0.60x0.70 metri, lipsite de elemente decorative.
Naosul are o formă dreptunghiulară (4.80x5.80 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află patru ferestre: câte una în absidele laterale și în pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul.
Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri), una mai mică în peretele sudic al absidei (0.40x0.50 metri) și o a treia în peretele estic al proscomidiarului (0.30x0.40 metri).
Deasupra altarului , deasupra naosului și a pronaosului se află câte o boltă octogonală.
Restaurare și resfințire În urma degradării naturale a structurii și a învelitorii, biserica de lemn din Horodnic de Sus a trecut printr-un amplu proces de restaurare, finalizat în anul 2022.
Lucrările de reparare și consolidare au început în anul 2021 ,prin grija preotului Alexandru Ioan Pitic și au constat în inlocuirea parțială a pietrelor de la fundație și parțial a bârnelor de stejar degradate(putrede)de la talpă .Pietrele fundației bisericii erau,,clădite"fără liant,la baza solului,ceea ce a determinat dizlocarea lor în timp.Reparațiile temeliei au constat în așezarea lor pe o structură solidă.
În jurul bisericii a fost decopertată manual o suprafață împrejmuitoare de 5 m lățime și 0,60-0,80 m adâncime pentru construirea drenajului,rigolelor și a pavimentului din pietre.Nu au fost descoperite materiale arheologice. A fost scoasă în evidență piatra tombală de pe mormântul preotului Dimitrie Sosnovici.
În anul 2022 s-au continuat lucrările de salvare,restaurare și punere în valoare a bisericii prin inlocuirea parțială a cosoroabelor, grinzilor, a căpriorilor și a altor piese din lemn de brad care erau foarte degradate(putrede) și în final ,prin înlocuirea învelitorii din tablă ,total nepotrivită,cu o învelitoare din draniță,astfel biserica revenind la forma originală și recăpătânu-și frumusețea , armonia și strălucirea de altădată.
De asemenea, pardoseala din pridvor, din piatra de râu ,aflată în stare de degradare și nepotrivită pentru interiorul bisericii,a fost înlocuită cu o pardoseală din stejar.
Tot materialul lemnos adăugat, a fost tratat cu substanțe omologate, antimucegai și antidăunători.
Ceremonia de resfințire a avut loc la 27 octombrie 2022 cu binecuvântarea IPS Calinic Arhiepiscop al Sucevei și Rădauților, fiind oficiată de un sobor de preoți condus de PS Damaschin, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Restaurarea a redat monumentului, aspectul inițial și a contribuit la conservarea valorii sale arhitecturale și spirituale îmbogățind patrimoniul cultural și spiritual al Bucovinei , al României.
Galerie foto după renovare
Imagini
Vezi și Biserici de lemn din județul Suceava Horodnic de Sus, Suceava
Note
Bibliografie Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - „Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei” (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 98-100
Legături externe CIMEC - Biserici de lemn din România Monumente istorice din România - Biserica de lemn „Sf. Dumitru” Horodnic de Sus Tezaurul pictural al lăcașului în lemn de la Horodnic de Sus (Otilia Bălinișteanu, Doxologia, 23 mai 2012) Fotografii cu Biserica de lemn din Horodnic de Sus (Merlinlx, Blog prin vizor, 20 iunie 2010)
Categorie:Monumente istorice din județul Suceava