Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) este structura de informații și contrainformații a Ministerului Afacerilor Interne din România creată în urma desființării UM 0215. Acesta are atribuții de identificare, prevenire și contracarare a amenințărilor, vulnerabilităților și riscurilor la adresa ordinii publice, a personalului, patrimoniului și activităților MAI, precum și de protecție a informațiilor clasificate naționale, NATO și Uniunea Europeană.

Istoric Structurile de informații și protecție internă ale Ministerului Afacerilor Interne au fost prezente în diverse forme încă din 1990. UM 0215, denumită și „Doi și-un sfert” sau Direcția Specială de Informații, a fost o unitate a Ministerului de Interne care a funcționat între 1990 și 1998 și avea aproximativ 1.300 de angajați la momentul desființării. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis desființarea acesteia, considerând că și-a depășit atribuțiile prevăzute din lege.

În aprilie 1999 a fost înființată U.M. 0962 Direcția Generală de Informații și Protecție (DGIP) ce urma să aibă în organigramă Divizia de Informații.

În anul 2001, premierul Adrian Năstase a emis o ordonanță care autoriza UM 0962 să utilizeze „mijloace tehnice specifice” pentru obținerea informațiilor.

În noiembrie 2003, DGIP avea 2.400 de angajațiDuel Talpes - Ardelean, anuntat de un american, 5 noiembrie 2003, evz.ro, accesat la 13 mai 2011. În anul 2006 numărul de angajați DGIP era de 2.000, iar în 2009 ajunsese la 3.200EDITORIALUL EVZ: 3.200 de spioni în slujba lui Geoană, 11 februarie 2009, evz.ro, accesat la 16 mai 2011.

În 2013, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă s-a reorganizat prin înființarea Departamentului de Informații și Protecție Internă pentru a se anula prevederile unei ordonanțe de urgență din 2012, prin care șeful DGIPI și adjuncții săi erau numiți de către prim-ministru și nu prin ordin al ministrului de interne. Înainte de desființare în 2016, Departamentul de Informații și Protecție Internă avea 1800 de angajați.Hotărârea Guvernului nr. 156/10.04.2013 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne

La data de 2 noiembrie 2016, departamentul este înlocuit de Direcția Generală de Protecție Internă, noua structură urmând să fie pusă sub control parlamentar. Ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, argumentând că această structură „și-a pierdut foarte mult credibilitatea atât în plan extern, cât și în intern”. Aceasta are secții județene numite servicii județene de protecție internă (SJPI).

Controverse De-a lungul vremii au existat acuzații că ofițerii Direcției au ascultat ilegal telefoane, nu numai ale ofițerilor din MAI, dar și ale unor politicieni sau ziariști. Astfel de suspiciuni au existat în cazul Remeș, în timpul guvernului Tăriceanu, dar și în timpul guvernării Năstase, când serviciul, condus la acea vreme de Virgil Ardelean, ar fi ascultat telefoanele unor baroni PSD. Potrivit legii, mandatele pentru ascultarea telefoanelor se acordă numai de către judecători. Tot Ardelean a cerut în anul 2003 mandat de ascultare a telefoanelor agenției de presă Mediafax, pentru a descoperi sursa scurgerii unor informații despre cazul FNI din Ministerul de Interne.

Despre agenții DGIPI s-a mai spus că se ocupau cu filajul opoziției și a regelui Mihai, dar și a colegilor de la SRI, cu care erau într-un permanent conflictEDITORIALUL EVZ: Polițiști cinstiți? Nu cunosc niciunul., 26 martie 2009, evz.ro, accesat la 16 mai 2011.

Conform unor informații din presă, DGIPI are structuri de informații foarte puternice, pentru că centralizează informații care provin de la politiștii din toată țara. Primește, de asemenea, spre verificare, informații de la SRI și, după cum declară analistul politic Stelian Tănase: „DGIPI este o structură mai puternică chiar decât SRI, pentru că știe în detaliu și cine a furat o găină din nu știu ce sat și cine a dat o spargere la o bancă de pe Calea Victoriei”. Mai mult, serviciul nu se află sub controlul parlamentar, ci sub cel al ministrului de interne și al premierului. Mircea Marian, jurnalist la Evenimentul Zilei a numit DGIPI ca fiind „cea mai controversată structură secretă din România”.

În 2017, o investigație jurnalistică a arătat cum a fost demilitarizată instituția și eliminat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și cel al premierului atunci când ministrul de Interne numește șeful DGPI .

În 2023, o alta investigație jurnalistică a dezvăluit măsurile luate de DGPI împotriva unui angajat al Direcției Operațiuni Speciale care a descoperit microfoanele plantate de aceștia în biroul șefului poliției și a refuzat sa colaboreze. De-a lungul celor șapte luni, jurnaliștii au strâns mai multe probe și mărturii care arată că Direcția are același modus operandi cu polițiștii problemă: retragerea certificatului ORNISS prin care pot lucra cu informații clasificate. Investigația evidențiază lipsa de control asupra serviciilor secrete .

Conducere

Dan Gheorghe (1993 - martie 1997) Virgil Ardelean (1998 - 2007) Petre Albu (10 mai 2007 - 9 ianuarie 2009) Gelu Drăjneanu (25 martie 2009 - 1 octombrie 2009) Ștefan Zaharia Pop (1 octombrie 2009 - 27 septembrie 2010) Gheorghe Cristian Lațcău (22 decembrie 2010 - 29 martie 2012) Gelu Marin Oltean (24 aprilie 2012 - 28 iulie 2014) Gheorghe Nicolae (28 iulie 2014 - 10 februarie 2016) Rareș Văduva (februarie 2016 - august 2016) Mihai-Cristian Mărculescu (august 2016 - prezent)

Note

Vezi și Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)

Legături externe www.dgpi.ro - Site web oficial

Directorul "Doi și-un sfert": "Nu știu dacă avem informatori în presă" , 23 noiembrie 2010, Oana Dobre, Jurnalul Național

http://www.epac-eacn.org/images/members/Romania.pdf

Categorie:Servicii de informații române