Alegerile în Grecia oferă informații despre alegeri și rezultatul alegerilor în Grecia.

Alegerea legislaturii Parlamentul Greciei (Vouli ton Ellinon) are 300 de membri, aleși pe 5 ani de un sistem reprezentat proporțional în 56 de circumscripții dintre care 48 au mai multe locuri iar 8 au doar câte un loc. Locurile sunt stabilite în urma votului pe circumscripții, votanții pot selecta candidatul sau candidații preferați marcându-le numele pe buletinul de vot. Cu toate acestea, partidul care primește cel mai mare număr de voturi primește 40 de locuri suplimentare în Parlament, ocupate de candidații declarați necâștigători.

Cetățenii greci cu vârstă egală sau mai mare de 25 de ani (pot vota) sunt eligibili pentru a fi aleși în Parlament.

Circumscripții Circumscripțiile au fost de mai multe locuri, și de cele mai multe ori coincid cu prefecturile. Numărul de locuri este ajustat o dată la 10 ani, după recensământul decenal al populației. Circumscripțile nu pot fi lipsite de reprezentanți, și nici nu se pot uni cu o altă prefectură. Dar pot fi totuși divizate în circumscripții mai mici dacă populația scade disproporțional. Totuși aceasta nu s-a întâmplat din 1967. Schimbările în ceea ce privește populația au părăsit 8 (Kefalonia, Lefkas, Eurytania, Grevena, Samos, Thesprotia, Phocis and Zakynthos) prefecturi cu un singur loc în parlament de fiecare, întrucât unele circumscripții urbane și suburbune au cunoscut creșteri mari în ceea ce privește numărul lor de locuri alocate în Parlament scaunul de-a lungul anilor.

De exemplu circumscripția "Atena B" (care include cea mai mare parte a Zona metropolitană Atena dar exculde Municipalitatea Atena aceasta formând circumscripția "Atena A") cuprinde aproximativ 15% din electoratul țării și prin urmare alege 42 de membri pentru parlamentului. Circumscripția "Atena A" alege 17 membri pentru parlament, "Thessaloniki A" alege 16, Attica (excluzând cele 4 circumscripții Atena și Piraeus A și B) alege 12, si restul circumscripțiilor aleg un număr cu o singură cifră de membri parlamentari.

Votarea Votarea are loc în școli, duminica, o ocazie deosebită pentru elevi care primesc 4 zile libere. Procedura este condusă de către un judecător președintele sau avocat numit de locale, și asistați de cetățeni desemnați prin tragere la sorți într-un proces asemănător. Poliția locală este de asememea prezentă. Reprezentanților partidului local le este permis să supravegheze numărarea voturilor. Rolul lor teoretic este să asigure transparența procedurii, dar de fapt ei sunt cei care comandă mâncare pentru restul echipei.

Tradițional, votarea are loc de la "răsărit până la apus" dar programul este fixat în funcție de cel mai apropiat vârf de oră (ex: 7 AM - 8 PM). Secțiile de votare individuale pot prelungi programul la discreția președintelui, dacă încă mai sunt votanți care stau la rând. Votanții se identifică prin cardul de identificare și numărul total de buletine de vot pentru circumscripția electorală, plus un buletin de vot alb și un plic gol. Apoi se retrag într-o cabină retrasă, echipată cu un pupitru, stilou și coș de gunoi, unde selectează pe buletinul de vot candidatul potrivit. Apoi depun plicul sigilat, cu buletinul de vot în urna de vot și li se acordă cartea de identitate înapoi.

Votanții pot selecta un anumit candidat dinăuntrul listei cu partide, marcând printr-o cruce numele acestuia sau acestora. Numărul maxim de însemnări pe buletinul de vot depinde de numărul de locuri contestate. Însemnările diferite de o cruce pot marca buletinul de vot ca fiind invalid la numărare. De asemenea buletinele de vot cu mai multe însemnări decât numărul permis, sau fără nici o însemnare sunt numărate, dar sunt descalificate în timpul celei de-a doua parți a numărării de voturi. După ce numărarea voturilor s-a încheiat iar rezultatele sunt anunțate oficial, buletinele de vot sunt sigilate și transportate la Biroul Central Electoral la Ministerul de Interne. Acolo, buletinele de vot sunt renumărate mai ales pentru a verifica voturile invalide sau cele care trezesc nelămuriri. Restul problemelor nerezolvate sunt menționate în fața unei adunări special convocate numite Eklogodikeion (Curtea Alegerilor) care adjudecă și publică oficial numele membrilor parlamentari aleși pentru ca noii parlamentari să poată fi convocați. Curtea Alegerilor se pot reuni în orice moment pentru a discuta eventualele contestații depuse de candidații necâștigători, sau pentru a desemna alți membri parlamentari în locul celor care se retrag sau în cazuri de deces. Aceste locuri sunt umplute de următorii candidați în ordine descrescătoare de pe lista partidului care se află pe locul 1.

O particularitate a Parlamentului Grec este sufragiul, dreptul de vot oferit cetățenilor greci stabiliți în afara granițelor (aproximativ 7 milioane de oameni).

Legea electorală În conformitate cu legea electorală actuală, fiecare partid trebuie să primească cel puțin 3% din voturile la nivel național în scopul de a alege membrii ai Parlamentului (așa numitul prag de 3%). Legea, în forma sa actuală favorizează așa numitul "primul partid la finish" care reușește sa ocupe o majoritate absolută (151 de locuri parlamentare din 300). Legea anterioară (aplicată în urma alegerilor legislative din anul 2004) favoriza și mai mult pluralitatea/sitemul electoral majoritar. Legea electorală actuală acordă 40 de locuri în Parlament partidului care obține majoritatea voturilor sau coaliției de partide și repartizează restul de 260 de locuri proporțional cu numărul de voturi valide câștigate de fiecare partid în parte. Această cifră este ușor mai ridicată decât procentul brut raportat, deoarece există întotdeauna un număr mic de voturi invalide (de obicei mai puțin de 1%) precum și procentul partidelor mici care nu reușesc sa depășească pragul de 3% din voturile totale.

Există de asemnea un set de reguli destul de complicat care se ocupă cu rotunjimea zecimalelor din rezultate, în sus sau în jos și care asigură reprezentarea parlamentară a partidelor mai mici. Un alt set de reguli repartizează cele 40 de locuri premium în parlament, partidului care a câștigat majoritatea voturilor. Locurile individuale sunt repartizate prin "bifarea" candidatului pe buletinul de vot. Votanții bifează numele candidatului sau a candidaților preferați, numărul permis fiind cuprind între 1 și 5 în funcție de dimensiunea circumscripției. Buletinele de vot cu nici o însemnare sau cu mai multe însemnări decât numărul permise, se numără numai în favoarea partidului respectiv, nu și în favoarea candidatului. Numărarea voturilor este realizată manual în prezența unor reprezentanți a tuturor partidelor participante. Numărarea voturilor pentru partid, care este mai simplă este realizată prima pentru a face declarația oficială cât mai rapid. Numărarea voturilor pentru fiecare candidat în parte poate dura până la câteva zile. Odată ce numărul de locuri pentru fiecare partid și circumscripție în parte este determinat, acestea sunt ocupate în ordinea descrescătoare a numărului de voturi. Șefii de partid sau prim-miniștrii din trecut sunt plasați automat în topul partidului lor.

Prin dispoziție constituțională, legea electorală poate fi schimbată prin majoritate parlamentară, dar ea intră în vigoare doar de la alegerile viitoare, o singură excepție fiind atunci când se obține un vot parlamentar majoritar (peste 200). Numai în acest ultim caz, legea electorală este aplicată imediat. Un caz asemănător este legea electorală actuală, care e similară cu cea precedentă, cu excepția faptului ca alocă un număr de 50 de locuri premium, în loc de 40, partidului care câștigă majoritatea voturilor. Întrucât această lege a fost adoptată cu majoritate simplă, aceasta nu va fi folosită pentru alegerile parlamentare viitoare, ci pentru celelalte care urmează.

Alegerile parlamentare grecești din 1974Caracteristica de bază a legii"Adoptată în Adoptată de Aplicată în (anul alegerilor)Procentul aproximativ de voturi la nivel national necesar pentru obținerea majorității locurilor din Parlament |Prag|- |Promovarea proporționalității |1974 |Noua Democrație |'74, '77, '81, '85 (numărul de locuri premium a fost redus) | în aproape toate cazurile (40% și un avantaj clar era necesar în alegerile din '74) |align="center" |nici unul, pentru prima alocare de locuri în prefecturi , dar 17% pentru a doua alocare de locuri la periferii (acest prag nu era obligatoriu în alegerile din '85) |- |Proporționalitate simplă |1989 ||Mișcarea socialistă panelenică |'89 (June), '89 (November), '90 |47%+ |align="center" |nici unul |- |Promovarea proporționalității |1990 |Noua Democrație |'93, '96, '00, '04 |în aproape orice caz|align="center" | 3% |- |Promovarea proporționalității (actuala) |2004 |Mișcarea socialistă panelenică |'07, '09 |41.5%+' |align="center" | 3% |- |Promovarea proporționalității 2007Noua DemocrațieÎn conformitate cu Constituția, nu va fi pusă în aplicare la alegerile următoare39%+ 3%

Electoratul

Toți cetățenii greci care au peste 18 ani la data alegerulor, au drept de vot cu singura condiție ca aceștia să fie pe registrul electoral cu excepția cazului când: ei sunt inchisi pentru o infracțiune penală și au fost în mod expres privați de dreptul de a vota prin hotărâre judecătorească (acest lucru se întâmplă numai în cazuri rare de înaltă trădare sau revoltă. Persoanele închise votează în secții special amenajate în interiorul închisorilor. sunt incapabili din punct de vedere mental de a lua o decizie rezonabilă în conformitate cu o hotărâre judecătorească. În practică, aceasta se aplică numai la un procent de pacienți cu boli mintale instituționalizați.

În trecut, cetățenii care deveneau majori trebuiau sa se înregistreze și era emise o broșură a „alegerilor", cu care se vota. În prezent, înregistrarea alegătorii nu este necesară: se face în mod automat când fiecare cetățean împlinește 18 ani. Dovada identității se face prin carduri de identitate sau pașaport emise de stat. O înregistrare specială este necesară doar pentru vot absent, care se face la locul de reședință temporară a alegătorului în ziua alegerilor. Mulți greci aleg să păstreze drepturile de vot în casa familiei lor originale, uneori din motive de tradiție, uneori din motive de patronaj. Constituția asigură, ca urmare a modificării din 2001 dreptul cetățenilor greci care locuiesc în străinătate să voteze pentru alegerile legislative. Cu toate acestea, nici o lege de punere în aplicare a prevederii constituționale nu a fost aprobată.

Votarea obligatorie este legea care nu este pusă în aplicare. În trecut, un cetățean trebuia să prezinte o broșură a alegerilor până la data respectivă în scopul de a i se elibera un permis de conducere sau un pașaport, sau să justifice de ce nu au votat (de exemplu, din cauza absenței, infirmitate, sau a vârstei înaintate) . Datoria civică de vot este considerată încă "obligatorie", dar nu există sancțiuni pentru nerespectarea obligației de vot. Prezența la vot este de obicei mare, de obicei între 70 și 80% pentru alegerile legislative și ușor mai scăzută pentru cele administrative locale și pentru Parlamentul European.

Sistemul de partide

Înainte de 1910, Grecia nu avea un sistem de partide coerent în concordanță cu trăsăturile democrației moderne care era reprezentativă. Formațiunile politice ale secolului al XIX-lea nu aveau o structură organizatorică stabilă și o orientare ideologică clară. Uneori, ele au constituit doar escorta incoerentă și efemeră a unui politician proeminent.