Așchileu (în , în traducere "Locul jurământului", în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Așchileu Mare (reședința), Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora.
Date geografice Comuna Așchileu, situată la aproximativ 35 km de municipiul Cluj-Napoca, se întinde pe o suprafață de 65,12 km2, populația fiind de aproape 1.900 de locuitori. Comuna este compusă din satul Așchileu Mare, reședință de comună, și satele Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora, dispuse pe valea pârâului Borșa și a afluenților acestuia.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Așchileu se ridică la 1.397 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.601 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,16%), cu o minoritate de maghiari (5,8%), iar pentru 17,54% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,8%), cu minorități de reformați (5,73%) și penticostali (1,22%), iar pentru 17,68% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Așchileu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Evoluție istorică
Structura etno-demografică a comunei Așchileu a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Recensământul Structura etno-demografică a României Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRomiAlte etnii 1850 2.296 1.898 279 1 57 61 1880 2.377 1.969 366 4 38 1890 2.561 2.054 444 2 61 1900 2.695 2.195 492 8 0 1910 3.043 2.437 514 27 65 1920 2.910 2.392 456 62 1930 3.299 2.752 477 53 17 1941 3.620 2.959 592 68 1 1956 3.863 3.317 479 67 0 1966 3.431 3.009 422 0 1977 3.081 2.666 372 43 0 1992 1.952 1.702 214 2 34 0 2002 1.841 1.541 200 100 0
Istoric Se poate presupune că așezarea era locuită în perioada Daciei pre-romane.
Localitatea a fost menționată pentru prima dată în Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus ca fiind locul unde s-a încheiat pacea între armatele migratoare conduse de Tuhutum și românii voievodului Gelu (Gelou, quidam Blacus în textul latin din cronică), după moartea celui din urmăIoan-Aurel Pop, (Romanian) Rădăcinile medievale ale regiunii (provinciei) istorice Transilvania : (secolele IX-XIII), page 150, in „Economia regională: ipostaze rurale și urbane”, Editors: Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011 Se atestă astfel continuitatea românilor în aceste teritorii:
Ducatul condus de urmașii lui Tuhutum a rezistat până în vremea regelui Ștefan I. Cronica mai consemnează că o nepoată a lui Tuhutum a fost mama regelui Stefan I. De asemenea se mai arată că toți urmașii lui Tuhutum până la regele Ștefan au fost păgâni și că s-au sedentarizat. Localitatea Așchileu era la mijlocul unor formațiuni teritoriale românești care au fost sub conducerea ducelui GeluTudor Sălăgean, Note asupra specificului raporturilor dintre cuceritorii maghiari si populatia locala din nordul Transilvaniei in secolele X-XIV, Simpozion, 13 – 15 MAI 2005, SIBIU / coordonatori volum: Zeno Karl PINTER, Ioan Marian ȚIPLIC, Maria Emilia ȚIPLIC, ISBN 973-709-158-2
Următoarele atestări documentare aparțin satului Fodora, menționat din 1214 sub numele de Villa Fodor. Celelalte localități sunt menționate pe la începutul secolului al XIV-lea.
Descoperiri arheologice Se menționează că înainte de 1877, aici au fost descoperite un lanț de aur din 6 verigi cu muchii, o tăbliță de aur și alte obiecte, toate din epoca Daciei pre-romane.Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
Lăcașuri de cult Biserica ortodoxă din Așchileu Mic. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Îngeri” din Așchileu Mare, construită în 1828 de Dima din Bistrița și pictată în 1839 de Perșa din Elciu. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Îngeri” din Așchileu Mic (1801), cu decor sculptat în 1806 și picturi interioare din 1843, executate de Simeon Mărtișianu.
Imagini
Bibliografie
Note
Legături externe
I.A. Pop despre istoria Esculeu/Aschileu pag.150 Imagine din satelit a zonei
Așchileu