Sucii sau succii (în limba ) au fost un trib getic a cărui prezență a fost documentată pe un areal ce cuprinde partea de vest a Munților Haemus(Munții Balcani), în zona Porții lui Traian, dar și la nord de Dunăre, lângă gura de vărsare a Oltului la Celeiu (Corabia), în județul Olt. De asemenea, tribul a fost localizat și în Dobrogea, la est de Durostorum (Silistra de astăzi), în județul Constanța.Sucii, Tudor, 1976, p. 34
Ambele centre politico-militare ale sucilor de lângă Dunăre s-au numit Sucidava, în timp ce pasul balcanic stăpânit de aceștia a fost cunoscut și sub denumirea de Trecătoarea Succilor.
Localizare Membrii tribului au fost semnalați în trei regiuni: în Munții Haemus, (Munții Balcani) unde exista Trecătoarea Succilor (identificată ulterior fie cu Sulu Derbend fie cu Demir Kapu sau cu KapıhderbendBüyük Osmanli Tarihi (), Cilt 1; 1827; p. 222; accesat la 18 noiembrie 2025), cândva controlată de acest trib. Conform lui pasul, cunoscut și ca Succorum Angustiae sau Porta Traiani se află în partea vestică a lanțului montan, permițând pe atunci comunicarea între și . Istoricul Tudor Dumitru îi localizează pe valea râului Hebru[s] (lat.).Tudor, Dumitru; Oltenia romană, ediția a III-a revizuită și adăugită; Editura Academiei Republicii Socialiste România; București; 1968; p. 140; accesat la 24 noiembrie 2025 Există opinia că toponimul referitor la suci ar fi de origine indoeuropeană și că ar însemna „despicătură”. în alte 2 locuri. Astfel, conform conform opiniei istoricului Tudor Dumitru, din zona Munților Balcani au migrat spre Dunăre două grupuri de populație:
unul dintre aceste grupuri s-a așezat la Izvoarele (județul Constanța), întemeind aici la est de Durostorum o davă dobrogeană numită Sucidava, aflată în Scythia MinorSucidava, Tudor, 1974, p. 12 identificându-se aici pe malul drept al Dunării și fortificația romană de mai târziu. Pippidi, D. M. & Tudor, D.; Sucidava & Sucidava (Corabia) in Stillwell, Richard; The Princeton Encyclopedia of Classical Sites; Princeton University Press; 1976; pp. 864 (Pippidi, D. M.)-865 (Tudor, D.); accesat la 22 noiembrie 2025 al doilea grup a trecut Dunărea și s-a așezat în Câmpia Romanaților la vest de vărsarea Oltului în Dunăre la Celeiu, Corabia (județul Olt). Aici au fondat Sucidava olteană, fortificație distrusă de romani anterior cuceririi Daciei de către aceștia, în secolul I e.n.,Sucidava, Tudor, 1974, p. 22 precum și o așezare în zona înconjurătoare care a avut legături cu lumea elenistică și cu cea a Republicii Romane. Această davă a reprezentat centrul politic și economic al tribului sucilor din perioada Daciei libere, fiind situată de-a lungul unei căi antice de comunicație care o conecta atât cu zona Carpaților cât și cu zona de sud a Balcanilor de-a lungul văii râului Iskăr. La vest și la est de suci se aflau triburile saldensilor și ordensilor, iar la nord cel al ) Așezarea civilă a sucilor s-a menținut însă, putând fi urmărită din perspectivă arheologică până în secolul al IV-lea, în timp ce pe platoul cetăți romano-bizantine de mai târziu locuirea autohtonilor a încetat în secolul I e.n. Sub stăpânirea romană, arealul a fost organizat politico-militar ca și Teritorrium Sucidavense.
Note
Bibliografie Tudor, Dumitru; Sucii; Magazin Istoric, anul X, nr.7 (112), iulie, 1976; pp.33-34 Tudor, Dumitru; Sucidava; Editura Scrisul Românesc; Craiova; 1974 Categorie:Triburi dacice