Burebista este un film istoric românesc din 1980, regizat de Gheorghe Vitanidis după scenariul scris de dramaturgul Mihnea Gheorghiu. Rolurile principale sunt interpretate de George Constantin, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruț, Alexandru Repan, Ernest Maftei, Ovidiu Moldovan și Șerban Ionescu.

Filmul se conformează ideilor ale lui Nicolae Ceaușescu, având ca scop crearea unui mit anacronistic în măsură să sprijine propagandistic ideologia ceaușistă și cultul personalității dictatorului. Acesta se voia identificat cu figuri legendare create artificial în jurul unor personalități istorice reale, dar mult diferite de personajele plămădite de propagandisti.

Acțiunea filmului se petrece în secolul I î.e.n., în perioada domniei regelui Burebista, prezentat de ideologia ceaușistă drept "conducătorul primului stat dac centralizat", o viziune de un anacronism extrem, transportată din plin de acest film. Pelicula a avut o oarecare priză la public datorita calității actorilor, scenelor de acțiune, și lipsei de alternative într-un peisal cinematografic puternic cenzurat.

Rezumat

În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: „La mai puțin de șapte secole de la întemeierea cetății ei, Roma devine centrul lumii antice și se pregătește să devină cel mai mare imperiu al tuturor timpurilor. În anul 70 înaintea erei noastre, adică 683 ab urbe condita, expansiunea mondială a Romei se apropie la sud de Dunăre de unde se întindeau bogatele pământuri ale geto-dacilor uniți acum într-un mare și puternic regat sub sceptrul viteazului și enigmaticului rege Burebista. De-acum înainte, în fața ambițiosului Iuliu Cezar și a invincibilelor lui legiuni romane și barbare rămânea un singur regat nesupus - Dacia - și un singur rege neînvins - el, Burebista.”.

Respectând porunca „marelui gânditor” Zamolxis și dându-și seama că „unirea face puterea”, marele preot Deceneu (Emanoil Petruț) le cere dacilor să-i jure credință principelui Burebista (George Constantin) și îl încoronează la Sarmizegetusa ca rege al tuturor geto-dacilor. Cu acest prilej, regele rostește un discurs către poporul dac în care afirmă că Dacia va rămâne o țară liberă. El se gândește să-și ridice neamul „prin exerciții și instrucție, prin disciplină și ascultare de porunci, și prin cumpătare”.

În vremea în care armata lui Iulius Cezar (Nicolae Iliescu) intra în Galia, la porțile unei cetăți dacice sosesc trei călăreți străini: Calopor (Ion Dichiseanu), fost gladiator și centurion în oastea lui Spartacus, poetul și cântărețul Lai (Ovidiu Moldovan) și țăranul Comata (Șerban Ionescu); toți trei au fost sclavi la romani. Adus de principele Castaboca (Ernest Maftei) în fața regelui, Calopor afirmă că este fiul Magnei Mater Midia (Ioana Bulcă) și al prințului Balta, vărul lui Burebista de la gurile Dunării. Pe când avea 12 ani, el a fost răpit de pirații mărilor și vândut romanilor ca sclav la Callatis. Auzindu-i povestea, Burebista îl primește pe Calopor ca oștean în armata sa.

Burebista află de la solii greci Acornion (marele preot de la Dionysopolis) (Alexandru Repan) și Mitran (prinț și sfetnicul regelui Mitridate al VI-lea al Pontului) că romanii vor să ocupe cetățile pontice grecești. În acest scop, generalul roman Pompei l-a trimis pe proconsulul Hybrida (Mircea Anghelescu) al Macedoniei, cu o armată de 10.000 de soldați din Legiunea Macedonica, să ierneze în cetățile pontice. Burebista decide să coboare cu armatele lui în Tracia pentru a-i alunga pe romani și a proteja cetățile.

Ajuns la Dionysopolis, Hybrida a cerut să fie organizate jocuri și serbări dionisiace în cinstea lui. Soția înaltului demnitar roman este Lidia (Anca Szönyi), fosta iubită a lui Calopor. În ziua următoare, se organizează în cinstea lui Hybrida o luptă de gladiatori la care participă Calopor și generalul Viscol (Szabolcs Cseh). La finalul luptei, Calopor aruncă un trident înspre Hybrida, dar acesta o trage pe Lidia în fața lui, femeia fiind astfel ucisă. Nebun de furie, fostul gladiator îl înjunghie pe proconsul. În acest timp, oștile dacice reușesc să-i alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor este celebrată printr-o serie de jocuri ale bucuriei.

Între timp, regele Mitridate a fost ucis în luptă de romani, el trimițând anterior o scrisoare în care l-a rugat pe Burebista să-i continue planul de alungare a romanilor din Balcani. La curtea regelui dac sosește Acornion, care aduce un mesaj de la Pompei prin care acesta din urmă îl ruga pe rege să-i ofere ajutor împotriva lui Cezar. Temându-se mai tare de Cezar, Burebista îl trimite pe diplomatul grec să se întâlnească cu Pompei.

În perioada următoare, boii conduși de Boian (Ștefan Sileanu) și tauriscii conduși de Critas s-au supus triburilor celtice conduse de druidul Breza (Constantin Dinulescu), marele preot al zeiței iepe Epone și ucigașul druidului Dagda. Nemulțumit de stăpânirea lui Burebista, principele trădător Hirpus (Dan Antoci) rupe alianța cu dacii și se supune celților. Boii conduși de Boian atacă ținuturile de graniță din partea de apus, furând aurul agatârșilor, ducând fetele și femeile în robie și ucigându-l pe regele Lup (Vasile Nițulescu). Motivul înfrângerii îl constituie faptul că paznicii ținutului erau beți și au fost căsăpiți, iar Burebista poruncește tăierea viilor. Principele Țap (Iulian Necșulescu) îi ajunge din urmă pe boi, iar Hirpus este grav rănit în confruntare. Pentru a stinge conflictul apărut, Burebista îi trimite ca soli la druidul Breza și regina Hebe pe druidul Șved, trimisul regilor cerbilor, și pe marele preot Deceneu. Celții refuză să se unească cu dacii împotriva romanilor și nu vor să restituie aurul furat de la agatârși.

Deși voia să-și păstreze oastea intactă pentru confruntarea viitoare cu romanii, Burebista este nevoit să-și trimită armatele în ținutul celților. Deceneu îl anunță că în curând va avea loc o eclipsă de soare, iar regele se gândește să se folosească de acest semn ceresc pentru a evita războiul cu celții. În primele lupte sunt uciși Boian, regele boilor, și principele dac Castaboca. Celții se baricadează în cetate și amenință să ucidă robii daci (copii și femei). Atunci Burebista îi cere lui Critas, prințul tauriscilor, să-l abandoneze pe druidul Breza și să încheie pace cu dacii, afirmând că marele preot celt este un mincinos. El anunță că zeii cărora se închină Breza sunt falși, iar zeii dacilor vor ascunde soarele și vor face noapte în timpul zilei pentru a-și arăta astfel puterea. Eclipsa se produce cu o zi mai devreme decât prevăzuse Deceneu, provocând spaima celților. Convins că zeii îi susțin pe daci, Critas cere celților să deschidă porților în fața regelui Burebista. Druidul Breza fuge și se ascunde în grota zeiței iepe, ucigându-l pe la spate pe Calopor, care plecase în urmărirea lui. Dacii îl ucid pe Breza, aruncându-l în focul de la altarul zeiței Epone. În ultimele sale clipe, Calopor află de la Burebista că regele dac este tatăl său adevărat.

După cucerirea Galiei (53 î.Hr.), Iulius Cezar se gândește să înceapă războiul împotriva dacilor, râvnind la resursele lor de fier și de aur. El anunță că se va îndrepta spre Roma pentru a face ordine și, după înfrângerea lui Pompei în lupta pentru putere, va porni cu armata spre Dacia Felix. Viitorul rege al Daciei ar urma să fie Hirpus pe care romanii l-au salvat de la moarte, răscumpărându-l cu mulți bani de la celți. În anii următori, Burebista se pregătește și el pentru viitorul război, dar Acornion vine de la Roma și aduce vestea că Cezar a fost asasinat în Senatul Roman de foștii săi aliați. Regele dac afirmă că toți regii mor, iar „nemuritor este numai gândul nostru de unire, de neatârnare și de bună vecinătate”.

Distribuție

George Constantin — regele dac Burebista Ion Dichiseanu — fostul gladiator Calopor Emanoil Petruț — marele preot dac Deceneu Alexandru Repan — diplomatul grec Acornion Ernest Maftei — principele dac Castaboca Ovidiu Moldovan — poetul și cântărețul Lai Șerban Ionescu — țăranul Comata Ștefan Sileanu — Boian, regele boilor Constantin Dinulescu — druidul Breza Iulian Necșulescu — principele dac Țap Vlad Rădescu — principele dac Comosicus Corado Negreanu — principele dac Carp al zimbrilor Szabolcs Cseh — generalul dac Viscol (menționat Cseh Szabolcs) Ioana Bulcă — Magna Mater Midia, soția regelui Balta și mama lui Calopor Rodica Popescu-Bitănescu — Melania, slujnica Lidiei (menționată Rodica Popescu) Florina Cercel — sora lui Burebista și mama Inei Anca Szönyi — Lidia, soția lui Hybrida (menționată Anca Szöny) Cornelia Patrichi — regina Hebe a celților, fiica druidului Dagda Monica Rusu — Ina, nepoata lui Burebista Vasile Nițulescu — Lup, regele agatârșilor Mircea Anghelescu — proconsulul Hybrida Cornel Elefterescu — Șved, trimisul regelui cerbilor galici Sandu Simionică — comisul (prințul) Mitran, sfetnicul regelui Mitridate al VI-lea Radu Dunăreanu — amiralul grec Ahilodor, comandantul pieței orașului Dionysopolis Dan Antoci — principele Hirpus, nepotul lui Lup Petre Vasilescu — Viezure, șeful poliției lui Burebista Florin Samoilă Nicolae Iliescu — generalul roman Iuliu Cezar Alexandru Lazăr Gheorghe Nuțescu Cornel Gîrbea — conducător dac Cornel Poenaru Constantin Zărnescu Emil Coșeru Stamate Popescu Dorel Iacobescu — fiul lui Castaboca Ion Niciu — centurion roman Ion Punea Ion Anghelescu-Moreni Thanasis Fapas Pavel Bucur Nicolae Enea Mihai Boghiță Samoilă Olteanu Dimitrie Vitanidis Vlad Ciobanu Ștefan Hagima Miron Murea Romulus Bărbulescu Traian Zecheru Adrian Ștefănescu Paul Fister Vasile Popa Vasile Muraru (menționat Vasile Moraru) Nicolae Dide Gheorghe Cozorici - narator (doar voce) (nemenționat)

Perioada istorică descrisă în film Filmul prezintă câteva evenimente petrecute în timpul domniei regelui dac Burebista (82-44 î.Hr.). Informațiile referitoare la acest conducător al dacilor sunt foarte puține.

Astfel, Strabon (64/63 î.Hr. – ca. 24 d.Hr.) îl menționează în opera sa Geographica astfel: „Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geților, întâmplările din vremea noastră sunt următoarele: Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său a ridicat pe oamenii aceștia ticăloșiți de nesfârșitele războaie, i-a îndreptat prin abstinență și sobrietate și ascultare de porunci, așa încât în câțiva ani a întemeiat o mare stăpânire și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine; ba a ajuns să fie temut chiar și de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea și jefuind Tracia - până în Macedonia și Iliria -, a pustiit pe celți care erau amestecați cu tracii și ilirii și a nimicit pe de-a întregul pe boii aflați sub conducerea lui Critasiros și pe taurisci. Pentru a-și convinge poporul, el și-a luat ajutor pe Deceneu, un bărbat vrăjitor, care umblase multă vreme prin Egipt, învățând acolo semne de prorocire, mulțumită cărora susținea că tălmăcește voința zeilor. După câtva timp fusese socotit chiar zeu, după cum am mai spus când a fost vorba despre Zalmoxis. Ca dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau lui Deceneu, este și faptul că ei [geto-dacii n.n.] s-au lăsat înduplecați să-și stârpească viile și să-și ducă viața fără vin. Cât despre Burebista, acesta a pierit din pricina unor răsculați, înainte ca romanii să apuce a trimite o armată împotriva lui”. Strabo - Geographica (VII, 3, 11), traducere publicată în Mihai Manea, Adrian Pascu, Bogdan Teodorescu - „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la Revoluția din 1821” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996), p. 101.