Târgu Mureș, () cunoscut și sub denumirile de Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (în , , ) este municipiul de reședință al județului Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Mureșeni, Remetea și Târgu Mureș (reședința). Se află în centrul Transilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș. Situat în zona central-nordică a României, orașul are ca delimitare geografică râul Mureș și dealul Cornești. Târgu Mureș se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureș, Cristești, Livezeni, Corunca, Sântana de Mureș și Sâncraiu de Mureș. De-a lungul timpului, a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație al Ținutului Secuiesc.Konrad Gündisch, "Hauptstädte" in Siebenbürgen, În: Harald Heppner, Hauptstädte zwischen Save, Bosporus und Dnjepr, Wien 1998, pag. 61. Târgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș, Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Mureș, a Regiunii Autonome Maghiare, a Regiunii Mureș-Autonome Maghiare, iar în prezent este reședința județului Mureș. Împreună cu autoritățile a douăsprezece comune și orașe din jur, primăria participă la proiectul Zonei Metropolitane Târgu Mureș. Ca mărime, orașul este al șaisprezecelea din România și al șaselea din Transilvania.Vezi: Lista orașelor din România Conform recensământului din 2002, aici trăia cea mai mare comunitate maghiară urbană din România.Potrivit recensământului din 2002 în Târgu Mureș trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din țară alcătuită din 70 108 de persoane urmat de Cluj cu 60 987 și Oradea cu 56 985 cetățeni de etnie maghiară.
Centrul istoric al municipiului este dominat de Piața Trandafirilor, unde se află nenumărate clădiri construite în stil baroc, neoclasicist și secesionist, cum ar fi: Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, Turnul franciscanilor, Palatul Culturii sau fosta primărie, care creează o atmosferă tipic perioadei dualiste. Zidurile cetății medievale sunt dovada istoriei îndelungate a orașului care a avut o putere politico-economică importantă în Principatul Transilvaniei. În interiorul Bisericii din Cetate au fost ținute nenumărate sinoade protestante, 37 de adunări naționale, la care au participat personalități ca Ludovic I al Ungariei, Ioan de Hunedoara sau Ioan Sigismund Zápolya. Totodată, aici a fost ales ca principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei Francisc Rákóczi al II-lea.Biblioteca Electronică Maghiară: Istoria Transilvaniei, Principatul lui Rákóczi, V.
Nume În prima menționare cunoscută a orașului, din anul 1230, acesta este consemnat cu numele de Asserculis în lucrarea Curiesiera et Selectiera Variarum Scienetiomm Miscellanea a iezuitul Szentivány Márton din Nagyszombat, Ungaria, menționând de asemenea faptul că în acesta existau doi administratori (... in Asserculis, hoc est”)Szentivány Márton, Curiesiera et Selectiera Variarum Scienetiomm Miscellanea...” Nagyszombat (Ungaria), 1702.http://www.bjmures.ro/bd/M/001/03/M00103.pdf, p 28. În latină „aserculis” înseamnă „din scândură”, deci o localitate unde existau construcții realizate din material lemnos. O altă lucrare a lui, din 1699, Dissertatio Paralipomenonica Rerum Memorabilium Hungariae consemnează următoarele: „Asserculis, hoc est Szekely Vasarhely” însemnând „Asserculis, adică Szekely Vasarhely”.
În anul 1316, Analele Franciscane arată că la Târgu-Mureș, consemnat ca Forum Siculorum se afla una dintre cele patru mănăstiri franciscane din TransilvaniaKiss, P., op.cit., p. 66. În Annalecta Franciscana, IV, p. 554Kelemen Lajos, Művészettörténeti tanulményok (Studii de istoria artei), București, Ed. Kriterion,, II, p.36.http://www.bjmures.ro/bd/M/001/03/M00103.pdf, p 29.
Primele mențiuni mai cunoscute ale orașului încep cu anul 1332, datorită preotului Romanus în numele căruia a fost înregistrată plata zeciuielii în cadrul Registrului de dijme papale ale Arhidiaconatului de Tileagd.„Romanus sac. De Novo Foro solv. 40 den” (preotul Romanus din Târgu–Mureș a plătit patruzeci denari), în Orbán B.,op.cit., p. 107; DIR, veacul XIV, III, 1954. p.134. Astfel, în 1332, numele orașului este consemnat ca fiind (Târgul Nou).
În aceleași dijme papale este numit Novoforo Siculorum în 1333,Romanus sac. De Novoforo Siculorum solv. 1 fertonen fini argenti (Romanus preotul din Târgu-Mureș a plătit un fertun de argint bun), în Orbán B., op.cit., p. 107; DIR, Ibidem, p. 134. Foro Novo Syculorum în 1334Romanus sac. De Foro Novo Syculorum solv 1 fert. et 3 kuntines fini argenti (Romanus preotul din Târgu-Mureș a plătit un fertun și trei kuntini de argint bun), Orbán B., op.cit., p. 107; DIR, Ibidem. p. 198. iar în 1335 Novo Foro Sicularum.Romanus sacerd. De Novo Foro Sicularum solv. 3 lotones argenti (Romanus preotul din Târgu-Mureș a plătit trei lotoni de argint), Orbán B., op.cit., p. 107; DIR, Ibidem, p. 214.
Apoi, în anul 1349, apare menționat în diplomele regelui Ludovic I al Ungariei, în forma maghiară Sekulvasarhel, care cu trecerea timpului a devenit . Majoritatea etnografilor afirmă că prima parte (, adică secuiesc) a numelui orașului provine din așezarea sa geografică. Scaunele secuiești au fost unități de administrare judecătorească ale secuilor din Transilvania. Orașul Târgu Mureș a fost reședința scaunului Mureș din evul mediu și până la desființarea scaunelor secuiești și săsești din anul 1876, când a devenit reședința comitatului Mureș-Turda. Magyar történelmi fogalomtár Gondolat, Budapest, 1989, ISBN 963-282-202-1
În 29 aprilie 1616 localitatea a primit rangul de oraș liber regesc (în , iar în ). Pentru a demonstra noul statut al orașului, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, lider al mișcării anti-habsburgice, a modificat numele orașului. A lăsat substantivul Vásárhely (loc de târg), dar a adăugat prefixul Maros, făcând referire la apropierea râului Mureș. Orașul a fost cunoscut până în perioada antebelică în rândul comunității românești sub denumirea de Murăș-Oșorhei. Atât Avram Iancu, cât și ceilalți fruntași români care au studiat sau au activat în orașul de pe Mureș, foloseau cu consecvență numele de Oșorhei, Petru Maior Egyetem: Maros megye\Județul Mureș (24.10.2012) Erdélyi Utazás: Marosvásárhely leírása\Descrierea orașului Târgu Mureș, Elnevezése\Denumirea (24.10.2012) derivat din cuvântul maghiar (a se pronunța „vașarhei”), ceea ce înseamnă loc de târg. Denumirea de Târgu Mureș a fost adoptată în timpul administrației interbelice.Sándor, Pál-Antal. Székelyvásárhely. Marosvásárhely történetébőé. Vol. I. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 12.Gróf Toldalagi Mihály în scrisoarea scrisă în limba maghiară scrie numele ca Marus Vásárhely (a se pronunța Moruș Vașarhei): "Ezen Helység a hol nemes Marus Vásárhely szabad királyi városa fekszik, hajdanában egy kitsin oppidium volt léngyen (...)"
Geografie
Târgu Mureș este amplasat la intersecția a trei zone geografice: Câmpia Transilvaniei, Valea Mureșului și Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m față de nivelul mării. Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe partea stânga a râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului. Virtuális Marosvásárhely: A város fekvése (04.09.2012)
Climă Pentru mai multe detalii, vezi și clima județului Mureș. Clima municipiului Târgu Mureș este plăcută, de tip continental moderată cu veri călduroase și ierni aspre.Climate of Romania U.S. Library of Congress. (14.10.2012) Este influențată de vecinătatea cu Munții Gurghiu, iar toamna și iarna orașul resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temperatura medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 32,8 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). Temperaturile sunt cuprinse între următoarele valori extreme: -32,8 °C și +39 °C. Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*PerioadaIanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNoiDecAnual 1901-2000 -4,0° -1,8° 4,0° 9,7° 14,8° 17,7° 19,4° 18,8° 14,6° 9,2° 3,7° -1,3° 8,7° 2005 -2,5° -5,3° 1,6° 9,8° 15,8° 17,6° 20,0° 19,2° 15,7° 9,3° 2,6° -0,5° 8,6° Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000 Anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960 Maxima 14,0° 19,0° 27,0° 32,5° 34,4° 35,3° 39,0° 38,5° 38,2° 31,5° 26,5° 18,3° Anul 1963aceeași temperatură a fost atinsă și în 1942 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927 Minima -32,8° -32,0° -27,3° -7,5° -1,6° 0,3° 4,6° 2,7° -3,3° -8,4° -19,6° -25,9° *Anuarul statistic al României 2006
Faună și floră Grădina Zoologică|right|thumb|250px Cea mai întinsă zonă de pădure din municipiul Târgu Mureș se află la cea mai înaltă cotă a orașului, pe Platoul Cornești. Pădurea Mare, la 505 m deasupra Mării Negre și la 190 m deasupra localității, este alcătuită din stejar și carpen.Primăria Târgu Mureș: Platoul Cornești (04.12.2012) Râul Mureș a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief.
Grădina Zoologică din Platou reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată astfel de instituție din România.Radio Târgu Mureș: Elefantul Tania a ajuns la Grădina Zoo din Târgu-Mureș (09.12.2012) În prezent sunt în jur de 500 de animale aparținând la 120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi: avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul.
Hidrografie Pentru detalii, vezi: Mureș și Pocloș
Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului György Bernády conducerea orașului a alocat fonduri semnificative pentru construirea Canalului de Turbină și amplasarea unei turbine cu scopul de a crea energie electrică pentru orașul în dezvoltare.Vásárhely.ro: Vásárhely változásai – a múlt árnyéka a jelen fénye(?) Tot atunci s-au pus bazele sistemului de alimentare cu apă și canalizare în localitate. În prezent Aquaserv este operatorul licențiat din regiune, fiind câștigătorul unor proiecte ale Uniunii Europene.Aquaserv: Prezentarea companiei
Pocloșul (în ) derivă din unirea pârâurilor din Sânișor și Corunca. Străbătând orașul ajunge la Canalul Turbinei, apoi în râul Mureș. Denumirea română provine de la numele maghiar al pârâului, care este de fapt un adjectiv și înseamnă lepros, infectat.Vezi aici traducerea termenului poklos în limba română. (09.12.2012) Termenul face conotație la fenomenele prezente și astăzi, când în verile cu temperaturi ridicate se simte un miros specific. Lângă Pocloș în localitate se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpea (în ) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul (în ) din Budiul Mic.Orbán Balázs: Székelyföld leírása, XXV. Poklos völgye - Biblioteca Electronică Maghiară (16.09.2012)