Focșani este municipiul de reședință al județului Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia, România, format din localitățile componente Focșani (reședința), Mândrești-Moldova și Mândrești-Munteni. Potrivit recensământului din 2021, are o populație de locuitori.
O așezare a existat în acest loc încă din secolul al XIII-lea, aici fiind localizată Civitas Milcoviae, reședința Episcopiei de Milcov, catolică. În secolul al XV-lea a fost ridicată pe un deal învecinat Cetatea Crăciuna, pe care Ștefan cel Mare a fortificat-o în anul 1482 drept avanpost în calea expansiunii otomane.Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, 1976, pag. 145. O informație prețioasă o primim de la Grigore Ureche cum că Cetatea Crăciuna purta și numele de Putna. Astfel găsim pe prima hartă cunoscută a Moldovei de la 1595 și ulterior pe celelalte hărți ale vremii, la sudul acestui Ținut al Putnei, pe malul stâng al Siretului, cetatea Pudna sau Pudna Nova (Pudna Nouă). Mărturie stă faptul că după dobândirea Cetății Crăciuna(nu se știe prin ce mijloace) la anul 1482, la ceva mai mult de un deceniu de la zidirea Mănăstirii Putna, Ștefan cel Mare zidește o biserică, aici la graniță, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, la fel cu hramul Mănăstirii Putna de la Suceava. Biserica se află în localitatea Vulturu de Jos, Vrancea și exista și la anul 1754 ca o biserică de lemn iar la anul 1686 funcționa ca un schit
La începutul secolului al XVII-lea era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 este menționat ca târg la intersecția drumurilor comerciale care uneau Țara Românească cu Moldova. În secolele XVII-XVIII importanța așezării, cu cele două părți ale sale - moldovenească și muntenească - a crescut din nou, fapt atestat de numărul mare de biserici și mănăstiri construite aici.
Numele orașului Toponomia orașului Focșani ar putea proveni de la numele familiei Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”.Nicoleta Coatu, Legende populare românești, Editura Sport-Turism, 1990, p.120. Cu toate acestea, lipsa unei atestări documentare a unei asemenea familii lasă loc pentru mai multe interpretări. Prima mențiune documentară posibilă este înregistrată în Registrele vamale ale Brașovului, unde este menționat un Harthan din Fokschein, în 1546, care se afla în orașul transilvan alături de doi negustori moldoveniRadu Manolescu, Comertul Tarii Rominesti si Moldovei cu Brasovul (secolele XIV-XVI), București, Editura Științifică, 1965, p. 279.. Se cunoaște, de asemenea, faptul că în 1575 exista deja o așezare rurală cu acest nume, fiind menționată de către Alexandru al II-lea Mircea în contextul luptelor date în zonă de către el și fratele său, Petru Șchiopul, pentru a lua tronul Moldovei de la voievodul Ioan Vodă ArmeanulDocumenta Romaniae Historica, seria B, vol. VII, nr. 206, p. 272-275..
Geografie Așezare geografică Focșani se află la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România.
Este încadrat geografic la , străjuit de partea nord-estică a Carpaților de Curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (). Municipiul Focșani are o suprafață de , ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.
Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare:
dinspre sud pe DN2 din direcția București–Buzău prin Bariera București; dinspre est, pe DN23 din direcția Brăila–Galați prin Bariera Brăilei și Galați; dinspre est, pe DJ 204D din direcția Suraia prin Bariera Galați–Suraia; dinspre nord, pe același DN2 din direcția Suceava–Bacău sau Iași-Vaslui-Tecuci prin Bariera Mărășești și pe DJ 204E și DJ 209 din direcția Petrești și Vânători; dinspre vest, pe DN2D prin Bariera Drumul Vrancei–Odobești din direcția Târgu Secuiesc–Vidra–Bolotești–Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcția Vidra-Bolotești–Odobești–Focșani; dinspre est, pe DN2M din directia Andreiașu de jos; dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotești din direcția comunei Câmpineanca.
Relief și geologie Relief Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe drumul european E85 (DN2) București-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanță de , și Milcov, spre sud, la o distanță de , orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului.
Climă Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură. Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie. Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est
Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*PerioadaIanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNovDecAnual 1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7° 2005 0,0° -3,3° 3,4° 11,3° 16,9° 19,7° 22,1° 20,3° 17,3° 11,1° 4,6° 1,6° 10,4° Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000 Anul 1999 1994 1987 1950 1950 1938 1990 1952 1946 1935 1926 1982 Maxima 17,4° 20,5° 28,2° 32,0° 34,5° 38,4° 42,3° 41,0° 39,7° 33,8° 27,1° 20,2° Anul 1963 1979 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927 Minima -32,8° -33,7° -20,0° -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8° -15,4° -24,8° Hidrografie Floră și faună Riscuri seismice Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a doua zone: trunchiul Vrâncioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80–160 km, legat de curbura arcului carpatic; în regiunea de câmpie între Râmnicu Sărat, Mărășești și Tecuci cu cutremure mai puțin adânci.
Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul XX, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime orașul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade.
Numărul cutremurelor cu magnitudine egală sau mai mare de 3 grade înregistrate în județul Vrancea pe ultimii ani se prezintă astfel: 1998: s-au înregistrat 19 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5 grade; 1999, s-au înregistrat 33 cutremure din care, cele mai puternice s-au produs la 28 aprilie cu magnitudinea de 5,3 grade, la data de 8 și 14 noiembrie cu magnitudinea de 4,6 grade; 2000, s-au înregistrat 23 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 6 aprilie, cu magnitudinea de 5 grade.
Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul ca cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea.
Istorie Descoperiri arheologice preistorice și antice Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că în zona vetrei actuale a orașului a existat în neolitic o așezae, obiectele descoperite aparținând culturii Starčevo-Criș (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din secolele al II-lea–al III-lea e.n. Teritoriul pe care se află orașul astăzi a fost puternic afectat de invazia goților, hunilor, slavilor, tătarilor.
Hrisov muntean Primul document în care se vorbește despre existența Focșanilor, este un hrisov muntean, din 30 ianuarie 1575, în care se arată cum Alexandru Vodă din Țara Românească a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani” de Ion Vodă cel Viteaz, se referă la o luptă purtată în 1572.Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor: Dela Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul, Fundația pentru Literatură și artă „Regele Carol II", 1940
Târg Până la începutul secolului XVII-lea, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615–1620 se menționează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă așezare între Trotuș și Râmnicu Sărat, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țările din vestul și estul Europei.
Focșanii Valahiei și Focșanii Moldovei Pentru că Focșanii se găseau chiar pe granița ce despărțea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două orașe cu același nume: Focșanii Valahiei (Focșanii Munteni) și Focșanii Moldovei. Pe la anul 1641, un călător străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, „aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”. Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova și Țara Românească, Focșaniul pierzând astfel funcția de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoace și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”.Petru Obodariu: Hotarul dintre Focșanii Valahiei și Focșanii Moldovei, în SAECULUM 2/2002 La Focșani a funcționat între anii 1859 și 1862 Comisia Centrală, însărcinată cu elaborarea legilor comune în Principatele Unite, Curtea de Casație pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității. thumb|right|200px|Drapelul gărzii civile Focșani Perioada dintre Unire și câștigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național „Unirea”, în anul 1867 Spitalul județean și comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cunoaște aceeași dezvoltare înfloritoare în așa fel încât se înființează Societatea Filarmonică denumita simbolic „Doina Vrancei” (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, inaugurat în 1913, Palatul de Justiție. Pe 30 decembrie 1881 a avut loc la Focșani Primul Congres Mondial Sionist. 150px|thumb|left|Bătălia de la Focșani, 1789 150px|thumb|left|Fotografie de epocă a monumentului generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni, 1913
Cele două războaie mondiale și perioada dintre ele
La 9 decembrie 1917 a fost semnat la Focșani armistițiul între reprezentanții Armatei Române și cei ai Puterilor Centrale.