România își alege la nivel național un șef de stat numit președintele și un legislativ. Președintele este ales de cetățeni pentru un mandat de cinci ani (după modificarea de la patru ani în urma alegerilor din 2004). Parlamentul României are două camere:

Camera Deputaților are în prezent 330 de membri, aleși pentru un mandat de patru ani prin reprezentare proporțională pe liste închise. Senatul are în prezent 136 de membri, aleși pentru un mandat de patru ani, tot prin reprezentare proporțională pe liste închise.

România are un sistem pluripartidism, în care nicio formațiune politică nu câștigă de obicei singură puterea, partidele fiind nevoite să colaboreze pentru a forma guverne de coaliție.

Pe 25 noiembrie 2007, românii și-au ales pentru prima dată reprezentanții în Parlamentul European.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce au fost declasificate documente ale serviciilor de informații care presupuneau interferanța Rusiei.

Sistemul electoral

Alegerile prezidențiale Președintele României este ales printr-un sistem de vot în două tururi pentru un mandat de cinci ani. În primul tur, candidatul care obține majoritatea de 50%+1 din totalul alegătorilor înscriși pe liste este declarat câștigător. Dacă niciun candidat nu îndeplinește această condiție, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați cu cele mai multe voturi. În turul doi, câștigător este candidatul care obține majoritatea voturilor.

Mandatul prezidențial este de cinci ani. Între 1992 și 2004, mandatul a fost de patru ani, dar a fost extins prin referendumul constituțional din 2003. O persoană poate deține funcția de președinte pentru maximum două mandate, care pot fi consecutive. Pentru a candida la funcția de Președinte al României, un candidat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie cetățean român, să aibă cel puțin 35 de ani împliniți (cel puțin în ziua alegerilor), să nu fi deținut deja funcția de președinte pentru două mandate de la intrarea în vigoare a Constituției din 1991.

Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat Camera Deputaților și Senatul sunt alese în circumscripții electorale prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe baza unui sistem de liste închise și candidaturi independente, conform principiului reprezentării proporționale. Acest sistem electoral identic pentru ambele Camere le conferă aceeași legitimitate, deoarece ambele exprimă voința aceluiași corp electoral.

Cele două Camere au un număr diferit de membri:

Camera Deputaților este compusă din 330 de deputați, Senatul din 136 de senatori.

Această diferență este posibilă datorită normei de reprezentare diferite pentru fiecare Cameră și a mandatelor alocate minorităților naționale (un loc în Camera Deputaților pentru fiecare minoritate) și românilor din diaspora (4 locuri în Cameră și 2 în Senat). Norma de reprezentare este:

1 deputat la 73.000 de locuitori, 1 senator la 168.000 de locuitori.

România are 43 de circumscripții electorale: una pentru fiecare județ, Municipiul București și una pentru românii din diaspora. În fiecare circumscripție, numărul minim de deputați este 4, iar de senatori, 2. Datele demografice luate în considerare sunt cele disponibile la 1 ianuarie din anul precedent alegerilor.

Pragul electoral este:

5% la nivel național pentru partide sau candidați individuali, 20% în cel puțin 4 circumscripții, 8-10% pentru coaliții sau alianțe electorale.

Constituția și Legea electorală acordă organizațiilor minorităților naționale dreptul la un mandat de deputat dacă acestea nu au obținut un mandat de deputat sau senator și dacă au obținut cel puțin 5% din media voturilor valabil exprimate pentru un mandat de deputat la nivel național.

Mandatele alocate minorităților naționale se adaugă celor rezultate din norma de reprezentare.

Pentru a candida la funcția de parlamentar, un candidat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie cetățean român cu drept de vot, să aibă cel puțin 23 de ani împliniți în ziua alegerilor pentru Camera Deputaților și 33 de ani pentru Senat, să nu fie lipsit de drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să nu fie într-o situație de incompatibilitate sau conflict de interese, cum ar fi ocuparea unor funcții publice sau de conducere care nu permit cumularea cu mandatul de parlamentar, să depună o listă de susținători pentru candidaturile independente sau pentru listele de partid, să depună declarația de avere și declarația de interese.

Alegerile europarlamentare Parlamentul European consideră România ca o singură circumscripție electorală având 33 de eurodeputați. Sistemul folosit este reprezentarea proporțională pe liste închise de partid, cu un prag electoral de 5% din voturi.

Pentru a candida la funcția de europarlamentar, un candidat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie cetățean român și să aibă cel puțin 23 de ani împliniți în ziua alegerilor, să nu fi fost condamnat pentru infracțiuni care afectează exercitarea funcției publice. să depună candidatura în cadrul unui partid politic sau cu o listă de susținători de minimum 100.000 semnături pentru candidatura independenă.

Alegerile locale Începând cu 2024, primarii și președinții consiliilor județene sunt aleși prin sistemul first-past-the-post (primul care trece linia de sosire), candidatul care obține cele mai multe voturi fiind declarat câștigător. Dacă primii doi candidați au un număr egal de voturi, se organizează un tur de scrutin. Președinții consiliilor județene erau aleși indirect de către consiliile județene până în 2008 și din nou începând cu 2016.

Alegerile pentru consiliile locale și județene se desfășoară prin reprezentare proporțională pe liste închise de partid, cu un prag electoral de 5% la nivelul circumscripției (oraș, comună sau județ).

Pentru a candida la funcția de primar, un candidat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie cetățean român și să aibă cel puțin 23 de ani împliniți în ziua alegerilor, să nu fi fost condamnat pentru infracțiuni care afectează exercitarea funcției publice, să depună declarație de avere și de interese și un număr minim de semnături de susținere (conform cerințelor birourilor electorale de circumscripție).

Referendumuri Constituția României prevede organizarea unui referendum pentru următoarele situații: Suspendarea Președintelui din funcție (articolul 95); Modificarea Constituției (articolul 151); Pe teme de interes național, convocat de Președinte după consultarea Parlamentului (articolul 90). În România postcomunistă au avut loc 8 referendumuri (și 1 referendum local): 2 referendumuri constituționale: 1991, 2003 2 referendumuri pentru demiterea președintelui: 2007 și 2012. Referendumul privind sistemul de vot din noiembrie 2007 Referendumul privind reforma parlamentară din 2009 Referendum privind definiția familiei și referendumul local privind denumirea județului Olt din 2018 Referendumul privind justiția și corupția din 2019 De asemenea, a avut loc 1 referendum în Republica Socialistă România, 3 referendumuri în Regatul România și 2 referendumuri în Principatele Unite Române.

Procedura electorală Indiferent de tipul de alegeri, votul se realizează pe suport de hârtie, iar numărarea voturilor este manuală. Alegătorul trebuie să își dovedească identitatea folosind cartea de identitate sau, în cazuri speciale, legitimația militară sau pașaportul. După ce semnează în lista electorală permanentă, suplimentară sau specială, alegătorului i se înmânează un buletin de vot și o ștampilă cu inscripția VOTAT cu tipul de alegeri (L - locale, P - prezidențiale, PE - Parlamentul European, R - referendum) și data alegerilor.

Pentru alegerile locale și parlamentare, alegătorul poate vota doar la secția de votare corespunzătoare adresei permanente (domiciliu) sau reședinței temporare (flotant) înregistrată cu cel puțin trei luni înainte.

Excepțiile de la această regulă sunt următoarele:

La alegerile locale, românii aflați în afara țării nu pot vota. La alegerile parlamentare, românii aflați în afara țării votează candidații din Circumscripția 43 (diaspora română). La alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile prezidențiale, alegătorii pot vota la o secție diferită de cea de domiciliu pe listele suplimentare.

Începând cu alegerile legislative din 2016, românii cu domiciliul în străinătate pot vota prin corespondență.

Buletinul de vot este tipărit pe hârtie de ziar, monocrom. Candidații (sau listele complete de candidați) sunt afișați în ordine stabilită prin tragere la sorți. Fiecare candidat sau listă este încadrat(ă) într-un dreptunghi clar delimitat, care conține: numele complet al partidului sau al alianței, sigla și numele complet al candidatului sau lista completă a candidaților.

Alegătorii își exprimă opțiunea aplicând ștampila în dreptul dreptunghiului partidului sau candidatului independent pe care doresc să-l voteze.

Pentru referendumuri, procedura de vot este similară, iar cele două opțiuni, DA și NU, sunt plasate într-un pătrat de 5 x 5 cm, DA fiind sus și NU jos. Întrebarea referendumului este plasată la mijlocul buletinului de vot.

Desfășurare Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a Parlamentului, la convocarea președintelui. Data alegerilor se află la discreția prim-ministrului.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuși dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizație.

Din 1990 încoace, toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie.

Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5%, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.

Eligibilitate Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili.

Legislație Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se înregistreze ca partide politice, prin impunerea strângerii unui minim de 200.000 de semnături.Sistemul ticăloșit al listelor de semnături, 12 octombrie 2016, Daniel Gorgonaru, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016 De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriașe în procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate, criticii susținând că formațiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele de adeziuni obligatorii prin lege.Rețeta prin care partidele fură semnături ca să-și valideze listele de candidați. Paleologu: „Folosesc baze de date“, 13 octombrie 2016, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016

Sistem Se folosește un sistem de reprezentare proporțională.