Constituția din 1948 a fost prima constituție a guvernării comuniste din România.

Constituția din 1948 a introdus „lupta de clasă”, a creat cadrul constituțional pentru aplicarea modelul economic socialist al economiei planificate, și a restructurat autoritatea legislativă.

Context istoric România a fost o monarhie constituțională din 1866. Parlamentul, format din Adunarea Deputaților și Senat, avea autoritatea legislativă. Durata sesiunii parlamentare, timp în care se deliberau diferite proiecte de legi, era stabilită de constituție la trei luni pe an în 1866 și la cinci luni pe an în 1923.

Constituția din 1923 a fost suspendată între 5 septembrie 1940 și septembrie 1944, a reintrat parțial în vigoare în septembrie 1944, dar a fost abrogată prin decret la 30 decembrie 1947.

Adunarea Deputaților s-a autodizolvat la 25 februarie 1948 și a fost înlocuită de o Mare Adunare Națională (MAN) aleasă la 28 martie 1948. Noua constituție a fost aprobată de MAN la 13 aprilie 1948 și adoptată în aceeași zi printr-un decret semnat de Președintele Prezidiumului C. I. Parhon, Secretarul Prezidiumului Gheorghe Stere, Președintele Consiliului de Miniștri, dr. Petru Groza, și de ministrul justiției, Avram Bunaciu.

Lupta de clasă Constituția a creat două clase de cetățeni, „clasa muncitoare” și ceilalți, și a declarat o „luptă” între cele două clase:

În contrast, clase de cetățeni au fost interzise de toate constituțiile anterioare:

Lupta de clasă este dusă de parchet De procuratură, după 1952. , care este însărcinat cu

Asta a dus la începerea din 1948 a epurărilor în învățământ și la arestarea și închiderea a foști miniștri, secretari de stat, prefecți, membri ai parlamentului, etc.

Cetățenii români nu mai sunt egali în fața legii. De exemplu, doar cei din clasa muncitoare beneficiază de unele libertăți.

Modelul economic socialist de planificare centralizată Alte articole din constituție au făcut posibile naționalizarea din iunie 1948 și colectivizarea din perioada 1949-62.

Restructurarea autorității legislative Autoritatea legislativă este restructurată, combinând tendințele autoritare ale Constituției din 1938 cu modelul sovietic.

MAN este un corp unicameral, cu aproximativ 400 de membri, care se întâlneau de câteva ori pe an când erau convocați, pentru a adopta legi la propunerea guvernului sau a unei cincimi de deputați Articolul 55. .

Ca și în constituția din 1938, importanța adunării legislative este redusă prin neprecizarea duratei sesiunilor. Între sesiuni, autoritatea este transferată unui Prezidiu MAN, format din 19 membri, cu un președinte care preia atribuțiile unui șef de stat.

MAN nu a fost un parlament. Normele alegerii deputatilor nu sunt specificate în Constituția din 1948 În articolul 47 se face trimitere la o viitoare „lege electorală”. , dar Constituția din 1952 va face clar că MAN este formată exclusiv din reprezentanți ai „organizațiilor oamenilor muncii”. Articolul 100, Constituția din 1952.

Note

Categorie:1948 în România Categorie:Constituțiile României Categorie:Constituții abrogate