Vallée de Joux este o vale situată în partea centrală a masivului Jura, în cantonul Vaud (Elveția). Numele său a fost, de asemenea, cel al fostului district La Vallée, dispărut la 1 ianuarie 2008.

Aceasta este compusă din trei comune: Le Chenit, Le Lieu și L'Abbaye, care cuprind mai multe sate și cătune.

Este unul dintre leagănele orologeriei, aici aflându-se numeroase ateliere ale celor mai faimoase manufacturi de ceasuri elvețiene, precum Breguet, Audemars Piguet, , Jaeger-LeCoultre etc.

Geografie Poziționare, topografie Vallée de Joux este situată la aproximativ 50 de kilometri nord de Geneva și la nord-vest de Lausanne, la o altitudine medie de 1.000 metri (nivelul mediu al lacurilor: 1.008 metri). Lungimea sa este de aproximativ 25 kilometri.

Este compusă din trei comune care cuprind mai multe sate și cătune, printre care: Le Chenit, care se compune din 4 sate (numite „fracțiuni de comună”), Le Sentier (reședința comunei), Le Brassus, L'Orient, Le Solliat și cătunele Chez-le-Maître, Derrière-la-Côte, La Golisse, Le Campe, Le Rocheray, Les Piguet-Dessous, Les Piguet-Dessus, Le Marchairuz; Le Lieu, care cuprinde satele Le Lieu (reședința comunei), Le Séchey și Les Charbonnières, precum și cătunul Esserts-de-Rive; L'Abbaye, care cuprinde satele L'Abbaye (reședința comunei), Le Pont, Les Bioux.

La 22 septembrie 2024, aceste trei comune au acceptat o convenție de fuziune pentru a forma comuna La Vallée de Joux, a cărei oficializare este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027.

Deși este prelungirea părții franceze a văii superioare a Orbe, denumită anterior des Landes, aceasta constituie o regiune geografică bine individualizată, distinctă de regiunile învecinate prin caracteristicile sale dominante: altitudinea și izolarea. Este un bazin închis, conform lui René Meylan.

Vallée de Joux cuprinde trei lacuri: două în valea principală: lacul Joux (aproximativ 10 km lungime) și lacul Brenet, și un al treilea în depresiunea superioară: lacul Ter. Aceste trei întinderi de apă conferă acestei regiuni un peisaj variat, între păduri de molid, pășuni și culturi.

Geologie

Din punct de vedere geologic, vallée de Joux este o vastă polie. Încrețirile care o determină se întind pe aproximativ treizeci de kilometri între depresiunea Saint-Cergue la Morez și falia Vallorbe-Pontarlier. Fără a lua în considerare încrețirile secundare, spre est, dinspre câmpia vaudeză, se întinde (1.678,8 m) care leagă Marchairuz de Petrafelix. Spre vest, valea este închisă de Risoux, care culminează la Gros Crêt (1.419 m) și se întinde sub forma unui vast platou ondulat, a cărui linie de creastă este urmată aproximativ de frontiera franco-elvețiană. Forêt du Risoux este alcătuită în principal din molizi și reprezintă una dintre cele mai vaste întinderi forestiere din Elveția. La nord, falia transversală formează (1.483 m) prin încălecarea terminației sinclinalului Joux de către pereții Aouille (1.147 m) și ai Agouillons (1.124 m și 1.168 m).

Pe partea orientală alunecă, de asemenea, un sinclinal puțin pronunțat, dar neîntrerupt, care merge de la Amburnex până la Vaulion. Samuel Aubert îl numește „la Haute-Combe”, deși acest toponim nu figurează pe niciun document cartografic. De fapt, acesta poartă mai multe nume, în funcție de locuri: Combe-des-Crosets, des Prés-de-Bière, des Amburnex. La vest de valea principală, rulează paralel un vallon mult mai îngust, denumit anterior „Combe-du-Lieu”. O creastă împădurită, adesea stâncoasă, La Côte, separă cele două depresiuni. Diverse râpe, transformate uneori în torenți, taie această creastă. Pâlniile de eroziune asigură, până la un punct, scurgerea apelor, dar zonele joase mlăștinoase nu lipsesc. Depresiunea superioară paralelă nu prezintă regularitatea văii principale. Pragurile care separă diverse bazine o împart în mai multe secțiuni.

Climat Orientarea văii îi este nefavorabilă din punctul de vedere al climatului. Vântul de nord pătrunde în această „Siberie vaudeză” și o mătura cu furie. La această altitudine, trebuie luate în calcul ierni neobișnuit de aspre.

Domeniul schiabil Vallée de Joux găzduiește patru stațiuni de schi, care cooperează în cadrul unei oferte de abonament comune: Dent de Vaulion (2 instalații pe cablu); L'Abbaye (4 instalații); L'Orient (3 instalații); Le Brassus (2 instalații).

Dacă se ia în considerare totalitatea pârtiilor celor patru stațiuni, acesta este cel mai extins domeniu schiabil din masivul Jura elvețian. Totuși, stațiunile sunt situate fiecare la câțiva kilometri de drum una de cealaltă. Prin urmare, nu se poate vorbi, de fapt, de un domeniu schiabil conectat direct pe schiuri. Practicarea schiului nocturn este posibilă de marți până vineri pe o pârtie din domeniul L'Orient. Sania poate fi practicată în vale în diverse locuri, însă fără ajutorul instalațiilor pe cablu. Șase itinerare au fost amenajate pentru practicarea mersului cu rachete de zăpadă.

Note

Legături externe

Categorie:Geografia cantonului Vaud Categorie:Văi din Elveția