Mina Ciudanovița a fost una dintre cele mai importante exploatări de uraniu din România, situată în comuna Ciudanovița, județul Caraș-Severin.
Scurt istoric Din minele de la Ciudanovita si Lisava s-a scos uraniu înca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, când austriecii au început exploatarea. Au urmat nemtii si rusii. Exploatarea a început în anul 1950, sub control sovietic, la început prin societatea sovieto-română SovRom Uraniu, înființată după război, prin care România a plătit daune de război URSS, ca țară învinsă. Minereul era exportat în URSS pentru programul lor nuclear. Exploatarea uraniului se desfășura în cel mai mare secret și cu măsuri de securitate excepționale. Ofițerii de securitate români aveau nevoie de autorizație specială pentru a pătrunde în perimetrul de exploatare. Despre domeniul extracției de minereu uranifer s-a scris foarte puțin din cauza secretului care trebuia respectat în acest domeniu strategic. Istoricul Florian Banu susține că societatea minieră sovieto-română „Sovromquarțit” a fost înființată la 31 decembrie 1951 și s-a ocupat cu extragerea minereurilor de uraniu din R.P.R., precum și de cercetarea geologică a zăcămintelor de uraniu. În perioada sa de vârf, în mină lucrau aproximativ 10.000–15.000 de oameni. Rușii au luat uraniu românesc până în anii ʼ60, când România a început producția proprie. Exploatarea a continuat până după căderea comunismului și a lăsat în urmă halde radioactive. La Ciudanovița a existat cea mai mare exploatare de minereuri radioactive din Banat și a doua din România. Principalul material purtător de radionuclizi de la Ciudanovița era pechblenda, un oxid de uraniu (U3O8 ) asociat cu oxizi de plumb, nichel, fier, vanadiu, cupru, calciu s.a.
Activitatea minieră a încetat oficial în 1992 și a continuat în 1997, dar s-a realizat parțial. Din 2021, România a închis toate minele de uraniu, transformând întreaga industrie în una de conservare și ecologizare.
Impactul asupra mediului Cele mai mari probleme cu impact asupra mediului rămân haldele de steril neecologizate corespunzător, care generează radiații peste nivelul de alertă, riscul de contaminare a apelor freatice prin infiltrații din vechile puțuri, dar și faptul că perimetrul nu este îngrădit, animalele localnicilor pasc în voie în zonă, iar cei câteva sute de oameni care locuiesc acolo riscă să fie contaminați.Haldele de steril, 35 în zona Natra, Lișava, Dobrei și Ciudanovița, nu sînt stabilizate și la fiecare ploaie apele ce se scurg transportă material radioactiv în pârâul Jitin, care traversează zona locuită.
În urma măsurătorilor, din 1995, realizate de Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, s-a constatat depășirea cu 5 până la 20 de ori a radioactivității în apa râurilor. În decembrie 2004, Mircea Goloșie, președintele al ONG-ului „Hobby Club Jules Verne”, a făcut măsurători în zonă, pentru a stabili radioactivitatea și spune, că, decontaminarea care ar fi trebuit făcută în zonă a lipsit cu desăvârșire. Măsurătorile efectuate, în noiembrie 2024, în perimetrele Ciudanovița și Lișava „au evidențiat prezența radionuclizilor de Uraniu 235 și Thoriu 234“ în cele trei probe de apă de suprafață prelevate.
Măsuri de ecologizare Ecologizarea haldelor de steril și a fostei mine de uraniu de la Ciudanovița a început în 2012 și ar fi trebuit finalizată în 2013, dar lipsa finanțării a oprit procesul la jumătate. Situația minelor de uraniu din Caraș-Severin rămâne o prioritate pentru autoritățile locale, care continuă să solicite sprijin guvernamental pentru soluționarea acestor probleme de mediu cu impact pe termen lung. Planul general de finalizare a închiderii minelor Ciudanovița și Lișava implică: actualizarea proiectelor tehnice de lucrări, retehnologizarea celor două stații de tratare a apei de mină (oprite în prezent), punerea în siguranță a haldelor de steril, devierea pârâului Natra și mutarea unor halde pe platforme betonate.
Pentru a preveni contaminarea apei, solului și aerului, programul de monitorizare a factorilor de mediu a fost extins. Specialiștii prelevează lunar probe din cele patru foraje de hidroobservație din afara perimetrelor miniere. Membri Grupului Ecologic de Colaborare Nera monitorizează periodic radiațiile din zona haldelor cu deșeuri radioactive de la Ciudanovița și informează opinia publică despre nivelul posibilelor contaminări privind apa, hrana animalelor domestice și chiar viața localnicilor.
Note Categorie:Exploatări miniere din România Categorie:Poluarea apei Categorie:Radioactivitate
Bibliografie Minele de uraniu din România anilor '50, exploatate intens de sovietici Românul de 91 de ani care a rezistat uraniului. „Am rămas 20 de ani în mina secretă a sovieticilor” Categorie:Uraniu Categorie:Mineritul în România