Sigismund Victor Pap de Șomcuta Mare (în ; ) a fost un jurist, preot greco-catolic, publicist, om politic român din Regatul Ungariei, căpitan (prefect) al districtului românesc al Cetății de Piatră și deputat în Dieta de la Budapesta.
Biografie Sigismund Pap s-a născut în anul 1817 la Beiuș, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind jurisconsult. A urmat studiile gimnaziale la Beiuș și la Oradea, remarcându-se prin rezultate excelente. În anul 1834 a început studiile juridice la Academia Regală Maghiară din Oradea, iar în 1836 a fost trimis de episcopul greco-catolic de Oradea, Samuil Vulcan, la Institutul Central Teologic din Pesta, unde a studiat teologia. În această perioadă a fost membru al cercului de literatură bisericească.
La 11 aprilie 1841 a fost hirotonit preot, după care a fost numit profesor la gimnaziul din Beiuș. Activitatea sa didactică a fost întreruptă în anul 1847, când a părăsit atât profesoratul, cât și preoția și eparhia Oradiei, orientându-se spre viața politică.
Activitatea politică În contextul Revoluției de la 1848, Sigismund Pap s-a implicat activ în viața publică, punându-și capacitățile în slujba guvernului revoluționar maghiar. A fost numit căpitan al districtului Kővár (Cetatea de Piatră), funcție echivalentă cu cea de prefect. În această calitate, a susținut interesele românilor din district.
La 19 decembrie 1861, în calitate de căpitan al districtului românesc al Cetății de Piatră, a decretat introducerea limbii române ca limbă oficială a administrației locale și a solicitat monarhului convocarea Dietei Transilvaniei, cu scopul realizării egalității națiunii române pe cale constituțională. În perioada în care a ocupat această funcție a făcut parte și din Camera Magnaților, ca membru din oficiu, alături de Ioan Pipoș (comite de Zarand), Iosif Manu și Emanoil Gojdu (comite de Caraș).
A fost deputat în Dieta de la Budapesta în mai multe legislaturi: în anii 1848–1849 a reprezentat comitatul Zarand, iar între 1865–1868 și 1868–1872 a fost deputat al districtului Năsăud. În prima parte a activității parlamentare a promovat un program național radical, iar ulterior a adoptat o linie politică moderată, apropiată de curentul deakist. Această schimbare de orientare a dus la ruptura cu o parte a colaboratorilor săi, care s-au regrupat în jurul publicației „Federațiunea”, condusă de Alexandru Roman.
După încheierea mandatului parlamentar în 1872, Sigismund Pap s-a retras definitiv din viața publică și s-a stabilit într-o localitate din apropierea Budapestei, unde a trăit până la moartea sa, survenită în anul 1889.
Activitatea publicistică Sigismund Pap a avut un rol important în dezvoltarea presei românești din Regatul Ungariei. În anul 1847 a publicat la Pesta volumul de predici „Predice pe sărbători și duminici” (Szent beszédek).
Între 1861 și 1871 a fondat și a condus la Budapesta ziarul politic și literar „Concordia”, prima publicație românească din Ungaria tipărită cu alfabet latin și prima foaie oficială a Partidului Național Român. În jurul acestei publicații s-au grupat, la început, majoritatea deputaților și oamenilor politici români din Parlamentul de la Budapesta.
De asemenea, între 1863 și 1870 a editat săptămânalul „Amiculu Poporului” („Amicii Poporului”), publicație care a militat pentru concilierea româno-maghiară și care, inițial, a fost tipărită cu caractere chirilice.
Lucrări Predice pe sărbători și duminici (Szent beszédek), Pesta, 1847
Note
Categorie:Nașteri în 1817 Categorie:Decese în 1889 Categorie:Decese pe 8 octombrie Categorie:Decese în Budapesta Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea Categorie:Publiciști români Categorie:Preoți greco-catolici români Categorie:Deputați români în Dieta Ungariei Categorie:Români din Ungaria Categorie:Participanți la Revoluțiile de la 1848 Categorie:Revoluționari români Categorie:Revoluționari maghiari Categorie:Juriști români Categorie:Absolvenți ai Universității din Budapesta Categorie:Nobili români Categorie:Nobili maghiari Categorie:Beiușeni